Csaba Asztalos: Vindem iluzii cu notele. Discriminarea nu ar rezulta din anularea examenelor din cauza pandemiei, ci din faptul că nu există un sistem de notare unitar / Soluția ar fi să se introducă teze unice

5.820 de vizualizări
Csaba Asztalos / Foto: Facebook.com
“Discriminarea nu ar rezulta din faptul că nu organizezi examenele naționale din cauza pandemiei COVID-19. Discriminarea ar rezulta din faptul că nu există un sistem de notare unitar, în practică, și asta ar genera inegalități și distorsiuni în calcularea mediei la Bacalaureat și Evaluarea Națională. La examenul de la finalul clasei a VIII-a este chiar mai grav, pentru că pe baza mediei din gimnaziu, în pondere de 20%, se realizează admiterea la liceu, în interiorul învățământului obligatoriu”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

“Iar soluția ar fi să se introducă teze unice naționale sau un tip de evaluarea unică la nivel național. Asta ar asigura o egalitate în evaluarea și notarea elevilor”, a precizat Csaba Asztalos.

Contactat de Edupedu.ro, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat că, “în interpretarea mea, anularea celor două examene nu ar fi discriminatorie în raport cu generațiile trecute, pentru că absolvenții din acest an nu sunt într-o situație comparabilă, ci de fapt sunt într-o situație diferită raportat la absolvenții din anii anteriori. Și această diferență rezultă din situația generată de pandemia COVID-19. O astfel de soluție a adoptat Franța, de exemplu, și Slovacia”.

“Mai mult, în interpretarea mea, statul nu ar fi obligat să adopte această soluție pentru absolvenții din anii anteriori care nu au promovat BAC-ul. Ar putea limita echivalarea doar la absolvenții din acest an. Poate fi limitată, pentru că avem o situație specială și asta o justifică o astfel de limitare; iar cei care au dat în anii precedenți au avut șansele lor”, a explicat Csaba Asztalos, pentru Edupedu.ro.

Analiza realizată pentru Edupedu.ro de președintele CNCD, Csaba Asztalos, cu privire la ipoteza anulării examenelor în pandemie COVID-19

Eu, personal, susțin organizarea examenelor naționale, atât de clasa a VIII-a cât și de Bacalaureat, în siguranță. Sunt pentru susținerea Bacalaureatului. Dar dacă s-ar ajunge la o concluzie că nu se vor susține, nu ar fi o discriminare și nici nu ar fi obligatoriu să se facă această echivalare pentru toți cei care nu și-au luat Bacalaureatul anii anteriori.

Cei care spun că celelalte state care au anulat examenele au avut o evaluare standard în timpul anului uită că și noi avem un curriculum standard, modalități de evaluare standard la nivel național. Eu nu cred că Colegiul X predă după alt curriculum decât Liceul Y. 

Dar dezbaterea este doar de suprafață. Așa cum COVID a scos la suprafață multe probleme sociale, și în sistemul de educație scoate la suprafață problema lipsei de substanță a notării în clasele V-XII și neîncrederea în aceste notări. Noi avem curriculum unic la nivel național, sistem de notare unic la nivel național, dar el in practică nu se aplică în mod unitar, ceea ce creează diferențieri și discriminări între elevi în funcție de școli. Adică nota 10 dintr-o școală, prin comparație cu nota 6 dintr-o altă școală nu redă nivelul de studiu corect.

De fapt, asta vedem încă de la înscrierile pentru clasa pregătitoare și apoi la alocarea profesorilor la clasa a V-a.

Rata redusă de promovare de la Bacalaureat reflectă tocmai falimentul acestui sistem inegal de evaluare. Vindem iluzii, în foarte multe situații, cu notele.

Dacă am avea un sistem de notare obectiv și unitar național, nimeni nu ar mai avea aceste frici să echivalezi Bacalaureatul cu notele din liceu sau examenul de Evaluare Națională cu mediile V-VIII, pentru că ar reflecta un nivel obectiv al cunoștințelor.

De aici ar veni efectul negativ al anulării Bacalaureatului și Evaluării Naționale, din faptul că nu te poți baza pe notele din V-VIII și din liceu, pentru o ierarhie corectă la intrarea în ciclul următor. Școlile care evaluează mai exigent dau note mai mici și elevii lor ar fi nedreptățiți la accederea în ciclul următor.

O altă problemă o reprezintă curriculumul paralel. În toți anii de studiu, în pregătirea normală a elevilor, ei trag tare la materiile de examen. De asta ar fi gravă echivalarea examenului cu mediile din timpul anului, pentru că noi nu avem acest sistem unitar aplicat în practică. Pe hârtie îl avem.

Dar, din punct de vedere legal, dacă s-ar ajunge la concluzia să nu se organizeze aceste examene, nu este o chestiune de discriminare în raport cu elevii din alți ani, pentru că nu sunt în situație comparabilă elevii de anul acesta cu elevii din anii trecuți. Situația deosebită este dată de COVID.

O soluție ar putea fi un sistem de evaluare național cel puțin o dată pe semestru sau anual, de tipul tezelor unice. Ar fi și o modalitate prin care elevul să se obișnuiască cu testarea națională și acolo vezi diferențele încă din clasa a V-a, nu ajungi la clasa a VIII-a să vezi realitatea.

Din punctul meu de vedere, ar avea beneficii enorme un sistem de evaluare national incepand de la clasa a V-a. Dacă tu vezi că din 30 de copii, la clasă ți-au luat notă de trecere doar 10, îți reevaluezi și modalitatea de predare, înseamnă că poate ai o problemă și tu, ca profesor.

Ar putea fi o speță de discriminare care să stea în picioare cea referitoare la inexistența unui standard în notarea de la clasă. Dacă iau un absolvent din mediul rural de VIII clase, unde are 10 pe linie, și un absolvent de la cea mai bună școală din București care are medii mai mici pentru că notarea este mai aspră, între ei se creează discrepanțe. Deși Ministerul Educației are standarde, ele în practică nu se aplică. Or examenul exact acest lucru face: un standard de evaluare și notarea. Toată lumea are aceleași subiecte de rezolvat, în același timp, cu aceleași standarde de evaluare și notare. Or aceasta examinare standard națională ar trebui să aiba loc și în acest interval de V-VIII și IX-XII.

Deci aici e discriminarea, nu prin comparație cu generațiile de anul trecut. În ciclul în sine.

Deși avem norme, ele în practică nu se aplică și de aici rezultă inegalități. Valoarea unei note dintr-o școală diferă de valoarea unei note dintr-o altă școală.

Dacă aș avea încredere în notarea din liceele din România, atunci nu aș avea nicio problemă să nu organizez Bacalaureatul. Dar cum nu am încredere, am o problemă.

Va trebui să lucrăm la acest aspect, pentru că aici se nasc inegalități.”

 


8 comments
  1. Cati profesori vor recunoaste ca gresesc daca situatia la invatatura pentru materia pe care o preda este dezastruoasa la o clasa? Cati doresc sa schimbe modul de predare daca mai mult de 25% dintre elevii unei clase nu au inteles tema prezentata? Sunt atat de plini de ei incat si-au pierdut capacitatea de autoanaliza si autocorectie.

  2. După regula, în orice an un fost candidat se poate înscriere în orice an.

    Dacă un fost candidat a făcut meditații anul acesta ca să poata reușii, ce va face? Va mai plăti încă un an? Poate nu are acesta posibilitate

    Puteți merge pe un an de studiu, sa țineți cont de toate materiile scrise la bac și cei care au o singura corigenta în anii de studiu sa fie respinși din start, la fel și cei care au repetat un an din cei 4 de studiu.

    Acest lucru se poate face, bineînțeles, dacă școlile au o arhiva bună pusa la punct. Ceea ce nu cred.

    Din 3 state, Franța, Olanda și Rp. Moldova, doar Rp. Moldova au exclus respinși, ceea ce nu este normal, atâta timp cât prin lege te poți înscrie în orice an, nu aveau de ce sa ii excludă, adică pentru echivalare ii excludem dar dacă în pandemie se dau examene foștii elevi pot veni sa ma îmbolnăvească pe mine elev în an terminal? Dacă se merge pe examen sau echivalare, an terminal, nu doresc sa fie excluși cei din anii trecuți.

    Motiv: Știu ce înseamnă învățământul Romanesc și mulți nu au reușit sa aibă posibilitatea de a face meditații pentru a reușii. Iar la școală au fost lăsați în urma cu multe lipsuri, pentru ca profesorul merge insibtsycu cei care percep repede, mulți sunt deja înainte cu materia datorita meditatorului. Și uite asa avem doar eșecuri, nu promovare de 85% 90% măcar.

  3. Are dreptate. Acest lucru l-am remarcat si eu. Un sistem de notare unitara prin teze unice si teste unice pe intreaga tara ar avea si avantaje:
    – pentru elevi – o evaluare corecta si obiectiva – s-ar putea compara cu elevi din alte zone si licee/scoli
    – pentru profesori – am avea o imagine referitoare la eficienta demersului didactic si priceperea de care dau sau nu dovada
    – pentru societate in general – ne-ar permite sa stim cum stam cu nivelul de pregatire la diverse scoli din tara
    – Acest lucru ar permite echivalarea examenelor la o adica, intr-un caz de forta majora ca acum.
    Corelat cu alte masuri, cred ca aceasta notare unica ar fi de folos si un pas inainte.

  4. Standarde de notare nu există. A existat o inițiativă pe vremea ministrului Andrei Marga, cu descriptorii de performanță pentru ciclul primar, care s-a redus doar la câteva tipărituri cu sute de pagini. Erau imposibil de urmărit zi de zi, în condițiile evaluării de la clasă. Dacă domnul Csaba Asztalos ar duce argumentul până la capăt, analizând diferențele de notare intre prima evaluare și evaluarea contestațiilor, la examenele naționale, ar constata aceeași practică neunitară, chiar dacă baremele sunt unice. Toate aceste “găuri în năvod” sunt consecința centralizării, a dorinței absurde de a obține absolvenți “toți ca unul”, după o rețetă validată de nimeni, poate doar de o birocrație care își slujește propriilor interese.

  5. Foarte corect, problema este clasa a VIII-a, nu exista nicio comparatie intre note, stiu asta am trecut prin evaluarea nationala. Nu este de vina actuala generatie ci toti care au trecut pe la ministerul invatamantului, cum au venit asa au plecat.
    Despre bac, aceeasi situatie , doar ca aici sar putea echivala pentru actuala generatie, cu conditia ca mediul universitar sa-si organizeze examene de admitere. Dar ei nu vor, dar incaseaza o taxa de inscriere pentru fiecare candidat, altfel ar avea cheltuieli cu organizarea, daca tot e gratis , cu un mic plus financiar, profita. Si tipa toti ca vor cei mai buni studenti.

    1. Adevarat! CONCURSURILE DE ADMITERE AR FI CEA MAI OBIECTIVA METODA DE SELECTIE a candidatilor, fie la liceu, fie la universitati. Numai ca organizarea acestora este “frea” pentru cei interesati doar de completarea numarului de locuri!

  6. Poate ar fi cazul să fie un punct de plecare pentru anii următori dacă tot trebuie să ne învățăm să trăim cu COVID. Dacă nu luăm acum o decizie tranșantă chiar cu unele discriminări sistemul va rămâne același ca orice reformă a învățământului doar declarată până acum. Se învață pe de rost aceleași eseuri de acum 15 ani. Generațiile au evoluat. Este mai important să ai în programa de examen texte la prima vedere și să îi lași să-și spună părerea decât să învețe ca papagalul eseurile scrise , tipărite în diverse cărți, internet etc pe care se încasează sume de bani. De aici ne lovim în viață că elevi eminenți uneori au învățat ca un papagal și când îi pui să judece te îngrozești. este mai rău din ce în ce cu dezvoltarea gândirii în afara calculatorului. Dacă nu scoatem rădăcina buruiana va crește în continuare. Nu avem nevoie de tocilari. Avem nevoie de generații dezghețate să zicem așa la minte. Viața oricum triază.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LISTĂ Salariile de bază ale profesorilor din 22 de țări europene au crescut, în medie, în pandemie, pentru toate ciclurile și categoriile de vechime – raport OCDE / Creșterea contrastează cu scăderea semnalată de un alt raport recent în cazul României

Salariile de bază obținute, în 2021, de profesorii din 22 de țări membre UE, au înregistrat creșteri comparativ cu anul precedent, în aproape toate ciclurile de învățământ, potrivit datelor prezentate…
Vezi articolul

Ce au obținut sindicatele din Franța după greva națională pentru condițiile din școli. Vor fi 8.000 de noi angajări în Educație și 5 milioane de măști FFP2 pentru profesori, până la sfârșitul lui ianuarie, asigură ministrul Blanquer

Ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a declarat că guvernul va furniza cinci milioane de măști FFP2 pentru profesori și va angaja aproximativ 8.000 de persoane noi în Învățământ, în…
Vezi articolul

Școala viitorului, în viziunea directorilor școlari din Germania: accent pe formarea abilităților de viață și participarea democratică, folosirea extinsă, dar responsabilă a instrumentelor digitale, program de dimineață până după-amiaza pentru toți elevii – studiu

O școală unde elevii își petrec mai mult timp împreună, unde accentul e pus pe formarea abilităților de viață și este încurajată predarea interdisciplinară, unde copiii sunt pregătiți pentru viața…
Vezi articolul

Clasamentele Times Higher Education după domenii de studiu: Câteva universități românești au apariții în jumătatea inferioară a primelor patru categorii anunțate / Babeș-Bolyai – cele mai bune rezultate

Universitățile din România au din nou rezultate modeste în primele clasamente de anul acesta ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date publicității săptămâna trecută de…
Vezi articolul

EXCLUSIV Op Ed / Copiii trebuie să se întoarcă la școală, dar nu este o opțiune ca lucrurile să rămână neschimbate – comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, şi Henrietta Fore, directoarea UNICEF

Editorial semnat de comisarul pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, şi de Henrietta Fore, directoarea executivă UNICEF „Un copil, un profesor, o carte, un stilou pot schimba lumea.” Aceste cuvinte rostite…
Vezi articolul