Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Nu este discriminatoriu accesul separat în școală pentru profesori / Există un grad extrem de ridicat de persiflare a profesorului și de a subminare a autorității în sistemul preuniversitar. Trebuie să întărim poziția profesorului atât în școli, cât și în societate

2.256 de vizualizări
Csaba Asztalos / Foto: Facebook.com
Intrările separate în școli pentru profesori, respectiv pentru elevi nu reprezintă o formă de discriminare, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Csaba Asztalos a precizat că instituția pe care o conduce a fost sesizată în trecut cu privire la existența intrărilor separate și a scărilor interioare separate pentru cadrele didactice și elevi, în școli, și că a analizat această situație. Discuția a revenit în spațiul public după ce Consiliul Național al Elevilor a cerut Ministerului Educației desființarea intrării separate pentru profesori și după o dezbatere realizată de publicația Scoala9.ro.

Consider că trebuie să întărim poziția profesorului atât în școli, cât și în societate. Există un grad extrem de ridicat de persiflare a profesorului și de a subminare a autorității și a respectului profesorilor în sistemul preuniversitar. Sunt nenumărate exemple de violență împotriva profesorilor și cred că trebuie să facem acest efort în societate de a reașeza pe un palier de respect și de autoritate profesorul și asta înseamnă mai multe măsuri: o salarizare rezonabilă, condiții rezonabile, număr suficient de cadre didactice, o disciplină în școală și o atitudine corectă, constructivă din partea elevilor și a părinților, în special. E nevoie de respect reciproc, dar profesorul e într-o poziție de autoritate în școală, autoritate în sens bun al cuvântului, nu dictatorial. De asta își duc părinții copiii la școală, în fața profesorilor, pentru învățarea, evaluarea și îndrumarea copiilor, și atunci toate acestea presupun o poziție de autoritate”, a afirmat Asztalos.

Contactat de Edupedu.ro, președintele CNCD a declarat că „noi ne-am pronunțat în trecut pe acest subiect și am arătat că, din punctul nostru de vedere, nu este o formă de discriminare existența unor căi de acces separate pentru profesori, respectiv pentru elevi, și existența scărilor interioare separate. Pe de o parte sunt cutume, obiceiuri existente în școli și nu doar în România. Din punctul meu de vedere, ca fost elev și actual părinte de elevi în preuniversitar, este o formă de respect față de profesor. Desigur că unii cataloghează măsura ca fiind o formalitate și susțin că respectul față de profesori nu se exprimă în principal prin astfel de măsuri, dar ele reflectă cred și statutul profesorului în școală și în societate și reprezintă o formă de echidistanță a profesorului față de elevi, atunci când îi evaluează. Să știți că și în instanțe, de exemplu, judecătorii au intrări separate față de justițiabili și nu este o formă de discriminare. Pe de altă parte, cred că nu este cea mai stringentă problemă a educației din România”.

Și părinții, atunci când merg la școală, intră pe intrarea profesorilor, tot ca semn de autoritate părintească”, a precizat Asztalos.

Președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării a declarat că „și noi, în clasele I-VIII, eram mult mai neastâmpărați și aveam o veselie care presupune și alergarea pe scări, pe culoare, fel și fel de exprimări ale copilăriei până la urmă care sunt normale și aveam profesori supraveghetori, dar nu văd unde ar fi afectat dreptul la integritate sau la educație al elevilor existența acestei reguli în școli”.

Consider că trebuie să întărim poziția profesorului atât în școli, cât și în societate. Există un grad extrem de ridicat de persiflare a profesorului și de a subminare a autorității și a respectului profesorilor în sistemul preuniversitar. Sunt nenumărate exemple de violență împotriva profesorilor și cred că trebuie să facem acest efort în societate de a reașeza pe un palier de respect și de autoritate profesorul și asta înseamnă mai multe măsuri: o salarizare rezonabilă, condiții rezonabile, număr suficient de cadre didactice, o disciplină în școală și o atitudine corectă, constructivă din partea elevilor și a părinților, în special. E nevoie de respect reciproc, dar profesorul e într-o poziție de autoritate în școală, autoritate în sens bun al cuvântului, nu dictatorial. De asta își duc părinții copiii la școală, în fața profesorilor, pentru învățarea, evaluarea și îndrumarea copiilor, și atunci toate acestea presupun o poziție de autoritate”, a susținut Asztalos. 

Și aceasta măsură de avea intrări separate și scări interioare separate face parte din statutul profesorului, este un element mic. Ar trebui să înțelegem că nu ne tragem de șireturi cu profesorii”, a afirmat președintele CNCD.

Informații de background

Consiliul Național al Elevilor a cerut la finalul lui 2023 să nu mai existe intrări/ieșiri separate din unitatea de învățământ, destinate exclusiv profesorilor. Propunerea a apărut în Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, document trimis de organizația de elevi la Ministerul Educației și în cadrul căruia au solicitat „interzicerea existenței, prin noul Statut al Elevului, a unor intrări/ieșiri separate din unitatea de învățământ, destinate exclusiv profesorilor, eleviilor fiindu-le restricționat accesul în mod ilegal în prezent”.

Solicitarea Consiliului Național al Elevilor către Ministerul Educației

15 comments
  1. Pentru ca să nu-și mai bată joc de noi vreun Nehammer al Austriei, este evident că ar trebui, alte arme nu avem, ca liceanul român să citească vreo 30 de cărți pe an (nu neapărat literatură sau românești), oferite în format electronic pe site-ul Ministerului, accesibile și Diasporei. Iar o probă a bacului să verifice cu un test grilă frunzărirea acestor 120 de pdf-uri. Dar mai are curaj vreun profesor liceal să propună asemenea blasfemie, „listă de cărți bune”? Nu. Ci pe ușa fostă a profesorilor nu vor mai intra decât primarul, prefectul, inspectorul, universitarul la inspecția de grad și oengistul puterii, cel cu finanțare de la guvern!

    1. Nu. Doar cu dvs. E o reactie logica la adresa celor care isi dau cu parerea fara sa stie despre ce vorbesc. Daca sunt parinti atotcunoscatori in ale scolii si profesorimii e si mai logica. Pare-se ca nu duceti.

  2. La un centru logopedic. Si noi varsam lacrimi, ca parinti, de fiecare data cand un politruc distruge sistemul de invatamant, in interes personal.

    1. Ah, ok, si eu joc tenis in week-end, dar nu-s Nadal! Cat despre politruci, daca ati fi fost profesor, ati fi dat nas in nas cu ei la fiecare doi pasi. Altfel, puteti avea dreptate, dincolo de limbajul usor lemnos. Si apropo, competentele se dobandesc, nu se invata! E o oarecare diferenta.

  3. Activitatea profesorului si materialele didactice nu sunt un scop in sine, sunt niste obiective care ajuta la indeplinirea acestuia. Scopul este de a avea o societate formata din adulti echilibrati, competenti, care sa creasca calitatea serviciilor si produselor din tara, care sa ne faca competitivi la nivel international, sa stie sa ne promoveze interesele ca natiune. Profesorul, cat si manualele trebuie sa fie niste factori de promovare a unor informatii si valori, in concordanta cu necesitatile sociale actuale, cu piata muncii si cu specificul copiilor cu care lucreaza. In scoala, copiii invata niste competente, in diverse domenii. Nu-i trimitem acolo doar ca sa asiste cu admiratie la autoritatea profesorului. Ca parinti, avem tot dreptul sa intervenim in mediul care afecteaza integritatea fizica si psihica a copilului nostru, iar scoala este unul dintre acestea. Nimeni nu este superior in relatia elev-profesor-parinte, fiecare avand rolul sau bine definit. Trebuie sa existe o relatie de respect reciproc si de colaborare permanenta.

  4. Respectul se castiga printr-un comportament profesionist la clasa si in scoala, prin: lectii interactive si interesante, prin respectul oferit elevilor in calitate de viitori adulti, intr-un proces de formare, prin explicatiile suplimentare oferite celor care nu inteleg lectia, prin implementarea unui sistem de evaluare care sa nu mai fie profund subiectiv, ca pana acum, prin penalizarea celor care fac meditatii si nu-si fac treaba la clasa. Copiii trebuie sa mearga cu incredere la scoala, nu cu frica, ca acum. Trebuie sa vina de la scoala bucurosi ca au invatat lucruri noi, nu traumatizati. Profesorii trebuie sa aiba vocatie, nu sa mearga la o slujba!!! Elevii nu sunt egali profesorilor, dar nu sunt nici inferiori. Nu cred ca prin intrari separate castigati mai mult respect. Cu cat veti impune mai multe restrictii, cu atat agresivitatea copiilor va creste. Un copil trebuie iubit, ca sa invete sa iubeasca!!!

    1. Am varsat doua lacrimi de la atata poezie! De curiozitate, unde si mai ales cand ati produs ceva in meseria asta, fost dascal?

  5. Autoritatea profesorului nu este intarita de o intrare separata si de o scara separata. Intrarea separata, scara cu covor, ghivece si tablouri reprezinta o pozitie de putere, powerplay. La fel ca si catedra masiva, eventual inaltata pe un podium. Alte elemente care contribuie la powerplay: catalogul, cat intarzie proful la ore, cat de tare tipa, cat de tare tranteste usa etc.

    In invatamantul romanesc relatia profesor elev ar trebui atent redefinita. O relatie solida se bazeaza pe:
    – autoritatea profesorului si
    – respectul reciproc prof – elev, parinte – profesor

    Profesorul are o autoritate deontica si una epistemica (Bochenski), adica are un status si cunoastere, competenta pedagogica, un control al invatarii.

    Statusul depinde de multe aspecte, incepand de la pozitia profului in familia elevului pana la comportamentul profului in legatura cu statusul sau acceptat. Controlul clasei se face prin reguli si proceduri, dar mai ales prin planificarea si punerea in practica a experientelor de invatare.

    Autoritatea epistemica inseamna cunoasterea materiei, entuziasmul fata de materie si predare, crearea de experiente de invatare interesante si atractive pentru elevi.

    Respectul reciproc rezulta din cat de accesibil este proful. La noi proful este baricadat in cancelarie, baricadat pe scara lui si pe intrarea lui separata. Rolul scarii este cresterea puterii, dar proful are nevoie sa devina mai accesibil, in nici un caz mai puternic. Respectul reciproc rezulta si din climatul de la ore (strategia profului, arhitectura clasei, metodele de invatare si limbajul profului, curriculum ascuns).

    Mai exista un aspect complet ignorat in scolile romanesti: cum se schimba relatia profesor – elev si profesor – parinte in invatamantul integrat. In acest context relatia prof – elev capata valente terapeutice, iar parintii ar trebui sa devina mai implicati.

    Relatia prof-elev si prof-parinte este greu de schimbat in scoli cu arhitectura din secolul trecut.

    Politrucul Asztalos ar face bine sa gandeasca mai profund, nu asa simplist. Am insa dubii ca poate intelege sistemul complex al educatiei.

    1. Unde ati vazut ghirlande etc pe scara aceea separata?!
      Nu stiti ce e un statut (nu “status”) si nici ce e “powerplay” si asa mai departe!
      Accesibil, adica sa se lase injurat, batut, injunghiat??
      Inteleg ca va deranjeaza si catalogul?! Catalogul il considerati tot un element al “puterii” profesorului?? Desfiintati tot! Nu mai e nevoie de profesori, in “viziunea” dv. Atunci sa mearga elevii la scoala, sa faca tot si numai ce vor ei acolo, sa-si dea note unii altora si …cam atat. Profesorii sa dispara si …scoala la fel.
      La urma urmelor parintii pot hotari singuri ce note merita copiii lor, le pot scrie frumos niste note in carnetele luate de la librarie si le pot confectiona niste diplome de absolvire, doar parintii si elevii sunt oricum “mai egali” ca profesorii in ziua de azi!

      Cum zicea cineva “mare e gradina”!

  6. Consiliul Național al Elevilor începe să semene cu grupul de copii din „Împăratul muştelor” de William Golding… ,,Un grup de copii scapă cu viaţă din catastrofa prăbuşirii unui avion şi încearcă să supravieţuiască pe o insulă pustie din mijlocul Pacificului. Însă ceea ce ar putea fi aventura vieţii lor, o nouă robinsoniadă departe de adulţi şi de regulile acestora, se transformă într-un coşmar ucigător de vise: ura ia locul inocenţei şi crima se înstăpâneşte peste o lume care-şi rătăceşte busola. O parabolă de o forţă incredibilă care ne oferă un răspuns deopotrivă crud şi realist la întrebarea: este libertatea absolută calea spre paradis? ,,

    1. Da, iata si o pozitie salutara si echilibrata!

      Lucrurile au luat-o razna inca din momentul in care parintii (care nu-s profesori) si elevii/copiii au inceput sa creada ca au “dreptul” de a spune ce trebuie inclus in manuale si ce nu, si ce/cum ar trebui sa-si tina profesorii orele.

      Trebuie sa fim toti impotriva abuzurilor si a greselilor facute de unii profesori si pt asta cred ca trebuie discutat de la caz la caz, dar nu e in regula nici sa-i declari pe toti profesori …in neregula!

      Nu este normal ca parintii si elevii sa abuzeze de drepturile lor, deja exagerate sau/si gresit intelese.
      Profesoril trebuie sa aiba (din nou) un statut recunoscut si respectat din start, nu pe picior de egalitate cu parintii si elevii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli, în ianuarie, 13 măsuri ca să combată fenomenul

Ministerul Educației a anunțat luni la prânz că la Evaluarea Națională 2024 au fost înscriși „peste 160.400 de elevi”, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată…
Vezi articolul

Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e…
Vezi articolul