Universitățile românești, confruntate în ultimul deceniu cu o scădere acută a numărului de studenți, încearcă să compenseze această scădere prin diverse măsuri și strategii, între care un loc aparte îl are creșterea numărului de studenți străini, simțită deja de mulți ani. Criza Covid-19 riscă, însă, duce la o scădere a efectivelor de studenți internaționali, în condițiile în care datele oficiale disponibile la această oră, consultate de EduPedu.ro, sugerează că în anul universitar 2019-2020 tendința ultimilor ani se poate să se fi oprit, deja.
În această perioadă, universitățile lumii erau angajate, în mod normal, în eforturi susținute de recrutare de studenți internaționali. Criza cauzată de Covid-19 a determinat, însă, anularea târgurilor educaționale și alte procese de recrutare, iar la nivelul unor piețe de educație avansate – vezi cazul Marii Britanii, de exemplu – scenariile sunt sumbre.
În România, “procesul de recrutare a studenților străini se derulează dificil, încercăm să găsim cele mai eficiente căi pentru o situație complicată. Este prematur să estimăm impactul (crizei Covid-19 asupra atragerii de studenți străini – n.red.), suntem abia la începutul lunii aprilie. Dar estimez că va exista o scădere a numărului de cereri, în acest an”, a declarat pentru EduPedu.ro Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor.
Dacă va fi scădere, de unde începe?
Datele furnizate EduPedu.ro de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) prin directorul Adrian Curaj, coroborate cu cele aferente altor ani, sugerează că, în anul universitar 2019-2020, eforturile de “internaționalizare” au bătut pasul pe loc, dacă nu chiar au înregistrat un regres. Tendința se face simțită în condițiile în care, de mulți ani, numărul studenților români scade abrupt.
Datele oficiale pentru anul universitar 2019-2020 sunt așteptate de la Institutul Național de Statistică. Până atunci, datele centralizate până acum de UEFISCDI și prezentate la solicitarea EduPedu.ro, cu precizarea că unele universități particulare nu au anunțat numărul propriu de studenți, arată că:
- În anul universitar 2019-2020 sunt înscriși aproximativ 29.382 studenți străini în toate ciclurile universitare (licență, masterat, doctorat). Dintre aceștia, 24.335 la ciclul de licență și 4.063 la master.
- Ponderea studenților străini în totalul studenților, în anul 2019-2020, este de 6.41% la nivel de licență și 3,84% la nivel de master.
- În ultimii patru ani, s-au înscris în medie anuală, în anul I la universitățile românești, 8.391 de studenți străini.
- Din totalul studenților străini care au venit în anul I, în anul universitar 2019-2020, aproximativ 61% sunt înscriși în regim de finanțare de la buget (fără taxă de studii), nu toți dintre ei venind cu burse oferite de universități, în special studenții cetățeni UE care vin pe locurile finanțate de la buget, ca studenții români.
În lipsa unor date exacte, datele centralizate de UEFISCDI, cu nota că lipsesc cifre ale unor universități particulare, sugerează o stagnare față de anii trecuți. În 2018-2019, în ciclul de licență erau în total 402.696 studenți, dintre care 25.326 studenți străini (6,71% din total) – comparativ cu cei minim 24.300 existenți acum (6,41%).
În ultimii ani, ponderea studenților străini a crescut ușor, dar constant, pe măsură ce creștea numărul acestora (de la 13.778 în 2010) și scădea abrupt numărul studenților români înscriși la licență (de la 761.541 în 2010).
“Internaționalizarea” creștea mai lent decât migrația tinerilor români la școli străine
Scăderea numărului de studenți români are multiple cauze – de la scăderile demografice, la preferința multor tineri de a învăța în străinătate și la neîncrederea în sistemul de învățământ superior local, lovit de scandaluri precum cele referitoare la plagiate. În aceste condiții, universitățile fac eforturi și au elaborat, de ani buni, strategii pentru atragerea studenților străini.
Procesul nu e ușor. Un raport UEFISCDI din 2018, referitor la internaționalizarea învățământului superior, arăta că, în anul anterior, erau aproape de două ori mai mulți studenți români plecați să învețe în străinătate decât studenți veniți în România. În plus, existând o suprasaturare de oferte în Europa, universitățile românești și-au îndreptat atenția spre cele din alte părți ale lumii.
- De notat că, potrivit aceluiași raport UEFISCDI din 2018, , pentru studenții non-UE România e atractivă printr-un număr limitat de domenii: peste o treime dintre studenții non-UE din România studiau în medicină, medicină dentară și farmacie. Dacă erau exceptați studenții din Republica Moldova, proporția studenților non-UE din afara UE, care studiau în domeniile medicale, creștea la 67%.
În 2018, se ajunsese ca universitățile românești să fie îndemnate să ofere burse pentru străini ca parte a intereselor diplomatice ale țării, care pe atunci urmărea să obțină un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Anul trecut, când acest efort diplomatic a eșuat, o “parte bună” anunțată ca rezultat a fost un set de înțelegeri cu autorități din alte țări, în special africane, pentru atragerea de studenți străini.
Ce se întâmplă acum, în condițiile crizei coronavirus?
Este așteptată o scădere a numărului de cereri din partea studenților internaționali, după cum spune președintele CNR, Sorin Cîmpeanu. Tot el arată că universitățile sunt acum preocupate în principal cu diminuarea impactului crizei asupra actualului an, dar că internaționalizarea trebuie să rămână o prioritate. În privința acelor acorduri anunțate anul trecut, el spune că rămân în vigoare, deși interesul e mai scăzut.
Sorin Cîmpeanu, pentru EduPedu.ro:
- “Universitățile românești înțeleg că internaționalizarea activităților trebuie să rămână o prioritate. Ele gândesc metodele prin care să diminueze la minimum posibil impactul negativ ce va fi înregistrat în acest an universitar, pentru ca mai apoi să-și poată relansa campaniile de internaționalizare”.
- “Acordurile anuntate (după campania pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU – n.red.) rămân în vigoare, dar interesul e mai scăzut din cauza contextului internațional. Acordurile rămân, interesul universităților românești pentru atragerea de studenți, nu numai din state UE, cât mai ales din state non-UE rămâne în continuare la cote ridicate”.
Foto: Pixabay.com
Redacția
Matei Pop
Adriana Vișean