„Am format cam vreo 70% din numărul total de profesori de fizică, undeva la 3.100”, a declarat Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Acesta a mai spus că învățarea prin investigație „e abordarea pe care noi o promovăm la fizică și, într-o anumită măsură, la chimie”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Perspective și proiecte la început de an școlar”.
Acesta a vorbit despre schimbările din unele țări ale Uniunii Europene, unde elevul are un rol activ în timpul orei: „Sunt niște schimbări făcute în țări ale Uniunii Europene de mai bine de 15 ani. S-a trecut de la metode deductive la metode inductive, în care elevul are un rol activ în timpul orei. Nu se mai transmit informații, nu se mai scriu pe tablă formule, nu se mai dau definiții și copiii scriu în caiet. Și elevii reiau la scară mică etapele prin care au trecut cercetătorii când au făcut o descoperire.”
„Pe noi ne interesează să creștem gradul de alfabetizare științifică și matematică. Sunt două dintre cele trei componente ale alfabetizării funcționale, Deci, noi lucrăm mai focusat, nu ne extindem pe multe fronturi. Am văzut că o schimbare care să producă efecte durează multă vreme”, a menționat președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.
Declarațiile complete ale lui Cristian Hatu:
„Aș spune două vorbe despre două proiecte mai importante pe care le-am derulat, pentru că văd că sunt destule organizații pe care nu cunosc. Acum câțiva ani am început „fizica altfel”. Pe noi ne interesează sistemul formal de educație: cum se predau anumite materii care fac parte din trunchiul comun. Și am început cu fizica. După câțiva ani am încercat și la chimie să facem un demers similar. Ne-au interesat metodele de predare-învățare.
Sunt niște schimbări făcute în țări ale Uniunii Europene de mai bine de 15 ani. S-a trecut de la metode deductive la metode inductive, în care elevul are un rol activ în timpul orei. Nu se mai transmit informații, nu se mai scriu pe tablă formule, nu se mai dau definiții și copiii scriu în caiet. Și elevii reiau la scară mică etapele prin care au trecut cercetătorii când au făcut o descoperire.
Pe scurt, am format cam vreo 70% din numărul total de profesori de fizică, undeva la 3.100. S-a reușit schimbarea programei de gimnaziu la fizică. (…) Sunt la gimnaziu trei manuale din cinci făcute de colaboratori de-ai noștri și, mă rog, destul de folosite. Am construit niște comunități de practică adaptate la nevoile profesorilor noștri, deși durează cam un an de zile.
Învățarea prin investigație: aceasta e abordarea pe care noi o promovăm la fizică și, într-o anumită măsură, la chimie. (…) Și legat de ce vrem să facem mai departe, ne interesează ce e cu formarea inițială pe partea de științele naturii. Am început niște discuții cu niște universități și încercăm să formăm un grup de profesori care să stea mai departe lângă schimbările începute de noi, pentru că am început un alt proiect de anvergură: „matematica altfel”. (…) Acum, asta e provocarea, să formăm un astfel de grup care să facă ce am făcut noi pentru „fizica altfel” și „chimia altfel”.
Simplificând ceea ce am spus, pe noi ne interesează să creștem gradul de alfabetizare științifică și matematică. Sunt două dintre cele trei componente ale alfabetizării funcționale. Deci, noi lucrăm mai focusat, nu ne extindem pe multe fronturi. Am văzut că o schimbare care să producă efecte durează multă vreme.”
Informații de context
În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației.
Tot în județul Alba, un singur candidat s-a înscris la Titularizare 2023 pentru a preda Fizica și a luat sub nota 3, conform rezultatelor finale ale concursului național. Situația a fost semnalată de către inspectorul școlar general, Cornel Sandu, după cum scrie alba24.ro.
Profesoara Delia Davidescu a vorbit, la TVR Info, despre fizica predată în școală și a adus în atenție și lipsa profesorilor de fizică, deoarece tinerii „nu mai sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”:
„Avem o mare problemă, marea majoritate a profesorilor de fizică, din zona gimnaziu, liceu, sunt aproape de pensie sau chiar pensionari. Cei cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ. Mai degrabă, se gândesc spre o parte de cercetare, pe niște granturi, pe niște proiecte și, ori de câte ori li se oferă această posibilitate, spun că nu prea sunt interesați”, a spus cadrul didactic.
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat, la o dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România, că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem:
„E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.”
La începutul lunii septembrie 2023, inspectorul școlar general al IȘJ Brașov, Ovidiu Tripșa, a declarat pentru Radio România Brașov FM că „e un trend național să avem un deficit de profesori de fizică, chimie, biologie.”
2 comments
Daca ați ști că, in școala fiicei mele ora de fizica are 10 minute in care sunt scrise formule și atât, nu a-ți mai fi venit cu această știre.
Nu știu unde vă aflați, dar sunteți rupți de realitate.
E suficientă cultura lui “cam vreo”.