Creșterea salarială din Educație, obținută de profesori în urma grevei generale din mai-iunie 2023, abia acoperă creșterile medii de prețuri din ultimii 6 ani, deși ministrul Ligia Deca vorbea despre „triplarea” salariului debutantului

48.878 de vizualizări
Foto: © Mykhailo Polenok | Dreamstime.com
Pe 14 iunie în Parlament, când își prezenta intențiile pentru al doilea mandat de ministru al Educației, Ligia Deca spunea că salariul brut al unui profesor debutant „s-a triplat, față de nivelul din decembrie 2016”. Într-o analiză Edupedu.ro am arătat de ce afirmația este doar parțial adevărată, fiind vorba despre o triplare a brutului, dar nu și a netului.

„Dacă raportăm la luna decembrie 2016, salariul de bază al unui profesor debutant cu studii superioare a crescut de trei ori, s-a triplat”, a declarat Deca. Însă ministrul nu a precizat că brutul a crescut în acești ani mult mai accelerat decât netul și că, de fapt, suma pe care profesorul debutant o câștigă în mână nu s-a triplat, ci s-a dublat doar, la fel ca salariul mediu pe economie, în cei 6 ani și jumătate evocați de Ligia Deca.

„Trebuie mai mult, ne dorim mai mult, luptăm pentru mai mult, însă trebuie să avem în minte evoluția în ultimii ani a salariilor din învățământ”, spunea ministrul, care dădea și exemple: „Salariul de bază al unui profesor debutant cu studii superioare a fost de 1.687 lei brut. Anul acesta până la ordonanța de urgență emisă zilele trecute era 4.038 lei brut. Acum, de la 1 iunie, salariul se majorează și ajunge la 5.398 lei brut. (…) Dacă facem o raportare pentru a nu ne referi doar la cifre absolute, astăzi un cadru didactic debutant câștigă minimum 1,79 salarii de bază minime brute pe țară, față de doar 1,34% în 2016. Asta ca să avem și un indicator obiectiv”.

Un salariu mic care se dublează sau se triplează rămâne tot un salariu mic, în condițiile în care media salarială pe economie s-a dezvoltat în același ritm, conform oricăror calcule economice. Ba mai mult, inflația în această perioadă invocată de ministru, decembrie 2016-mai 2023, a fost feroce cu veniturile angajaților, în general și ale celor din Învățământ în special. Oficialul nu a precizat nimic despre indicele prețurilor de consum din perioada analizată.

Institutul Național de Statistică precizează într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro că indicele prețurilor de consum total în luna mai 2023 față de luna decembrie 2016 este 148,01%.

Salariul de bază net al unui profesor cu studii superioare de lungă durată, debutant, a crescut din decembrie 2016 până în mai 2023 cu doar 98%, de la 1.227 de lei pe lună, la 2390 de lei pe lună. Cu 50% mai puțin decât creșterea înregistrată în aceeași perioadă de indicele prețurilor de consum, adică de inflație.

Dacă am adăuga la salariul din luna iunie, obținut în urma grevei generale, prevăzut de OUG 57/2023, pentru un profesor debutant cu studii superioare, de 3.157 de lei net (cu deducerea personală inclusă), atunci creșterea salarială față de luna decembrie 2016 ar fi de 157%, cu doar 9% peste creșterea înregistrată de indicele prețurilor de consum în perioada de 6 ani și jumătate evocată de ministrul Ligia Deca.

Și asta în condițiile în care cea mai mare majorare salarială din iunie a fost în zona profesorilor debutanți, de peste 30%, conform declarațiilor oficialilor guvernamentali, pentru cei cu salarii mai mari, creșterea procentuală pe net fiind mai mică.

Reamintim că profesorii au ajuns abia în februarie 2023 la nivelul salarial pe care, potrivit legii 153/2017, ar fi trebuit să îl atingă în ianuarie 2020, dacă articolul din lege nu ar fi fost prorogat de Guvernele Orban și Cîțu, iar mai apoi creșterile nu ar fi fost împărțite în mai multe tranșe, pe ultimul an și jumătate, de guvernul Ciucă.

Programul de Guvernare depus la Parlament de Guvernul Ciolacu nu conție nicio formulare care să arate că educația ar fi o prioritate și nici despre eventuale creșterei salariale în Educație, ambele promise și asumate de Guvernul Ciucă și de Marcel Ciolacu. Dacă ar fi respectate promisiunile și articolele din OUG 57 care prevăd aplicarea noilor grile de salarizare de la 1 ianuarie 2024, și creșterea cu 50% din diferența între salariul din grilă și cel actual, atunci profesorii debutanți ar trebui să aibă 4.600 de lei net salariul de bază, cum deja a anunțat ministrul Muncii, iar toate salariile din Educație să crească cu circa 45% față de nivelul din iunie 2023 și cu peste 60% față de nivelul din mai 2023.

Foto: © Mykhailo Polenok | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


19 comments
  1. cineva spunea de copii cu IQ<80. Evident exista, dar nu tb promovati cu 10 pt ca ajung sa ne conducă. Cu siguranta ca avem inca si persoane din sistemul de invatamant cu cel mult acelasi IQ sau EQ si altii cu coeficientul la 3 cifre in asteptare. O reformare a sistemului de învățământ este necesara, bazata pe criterii reale de evaluare și performanta. Nu sunt elevi capabili, nu e numai vina lor. În consecinta, păstrând un standard ridicat la nivel de predare, notare/evaluare si admitere, am putea cu toții beneficia, elevi/studenți pe de-o parte și profesori de cealaltă, de un mediu optim de lucru. Reversul medaliei este ca peste 50% din locurile de munca din învățământ vor disparea. De aceea nu se vorbește de reforma și depolitizarea în acest sistem în care regulile jocului se schimba cel puțin anual
    cu stima

    1. Da. Cei cu IQ mare trebuie reduși la tăcere prin neplata activității lor. Iar cei care întra în sistem vor primi salarii mari cât are un profesor cu gradul I didactic în luna curenta.

  2. Ce salarii au crescut la nedidactici.400lei brut și ramai cu 200 și ceva în mână .Astea sunt bani să poți trăi la scumpirile acestea.Sa trăiască ei de la guvern cu banii ăștia. Suntem muritori de foame.Cu 2400 lei salar.

  3. Daca salariul debutantului VA ajunge acum la 3.000 lei (abia in iulie aflam) , e tot mult sub 4.000 lei net.
    Cum se vrea aducerea de profesori de calitate in sistem, daca se acorda salariu ca pt munca necalificata??. Profesorul debutant este om cu facultate, chiar daca guvernantii se fac ca nu stiu asta!
    In ce priveste abandonul scolar, aceasta e o problema sociala de multe generatii si tine de “posibilitati” si mentalitati pe care profesorul NU are cum sa le rezolve.
    Cand se va intelege ca profesorii nu au cum sa rezolve chestiuni sociale, care oricum, nu tin de fisa postului la catedra?!
    Exista un intreg aparat care ar trebui sa se ocupe de chestiunile sociale, dar care functioneaza doar pe hartie si in statistici si care nu e tine de si nu poate fi pasat profesorilor/scolii.

  4. Rezultate cu cine vreți, într-o “Românie educată” de către un analfabet funcțional cu ifose de vedetă princiară, care a promis una și a făcut alta, care este și profesor pe deasupra, dar face parte din categoria “m-am descurcat” și ține pe deasupra postul de la școala unde activa, blocat? 6%din PIB înseamnă infrastructură și implicare. Adică, școli cu profesori pregătiți bine, plătiți bine, elevi ajutați de sistem (haine, cărți, caiete, hrană caldă). Dar dacă România nu produce nimic și trăiește pe datorie, de unde bani? Au avut grijă politicieni și serviciile să ajungem aici. Yes meni de la vârful piramidei înspre bază… Apărarea are 2% din PIB și asta nu-i face mai buni, nu au cu cine, nu mai avem industrie de apărare, au vândut-o la fier vechi niște generali. Vă dați seama ce se făcea în învățământul românesc, dacă era administrată bine suma alocată? Ori politicul a luat de la învățământ și a dat unde lipsea, pe principiul “lasă mă că merge așa”. De ce au desființat școlile profesionale? Să angajăm filipinezi, africani, asiatici? De ce au plecat din România fia mulți români? Datorită mizeriei create de politicieni…

  5. elevii fără capacitate merg la profesionala. 2 ani pregătire și ,,la munca,, Elevii cu capacitate intra la liceu, dar să aibă media minim 6,00. Sub aceasta medie se poate merge doar la profesionala de 2 ani și ,,la munca,,. După profesionala se poate face liceu la seral.

  6. Profesorii debutanți care au aproape cat ceilalți experimentați,ar trebui controlați mai des,că să dovedească meritul acestei măriri.

  7. Poți fi triplate salariile, dacă mărirea vine de la Trezoreria Statului și nu din Economie, e în zadar!!! (peste un milion de muncitori, din sectorul privat au minim pe economie…)

  8. Lasam salariul minim NET pe economie la 1000-1200 de euro si de acolo pornim. necalificat 1000-1200 euro, calificat, adica 12 clase cu bac si specializare 2000-2400 de euro, studii superioare 4000-5600 euro. doctorul 6000-11200 euro , si presedintele , in functie daca are doctorat sau nu: 12000-25000. asa tinem oamenii in tara, asa ne asiguram ca exista interes ca ROMANII sa ramana in ROMANIA! Nu trebuie sa mergem pe n+1 trepte salariale! zic si io!

  9. despre salarii s-a tot vorbit
    haideți să vorbim și de rezultate.
    22000 elevi nu s-au prezentat la EN, adică sunt cam varză.

    1. Adica ii cam intereseaza scoala fix fox. Poate acum v-ati convins de unde atatia semianalfabeti. Noi, ca profesori, luptam zi de zi cu prostia si prostia in Romania e generalizata. Si nu-si face nimeni griji, culmea. A se vedea atitudinea Guvernului “Meu”.

    2. Și ce ar trebui să facă profesorii? Să-i aducă cu forța la examene pe elevii care nu doresc? Sau să-i oblige să frecventeze școala în timpul anului pe cei pe care nici părinții nu-i pot convinge să vină la școală? Din păcate asta este o situație la nivelul familiilor în discuție, deja depășește aria de acțiune a școlii.

    3. abandonul școlar, ca și neprezentarea la aceste examene naționale are drept cauze principale și determinante starea precară materială a familiilor respective, nivelul cultural și financiar, nevoile imediate ale oamenilor respectivi, tot mai mulți, în condițiile unei societăți aflate într-o permanentă reformă economică și socială!

    4. Rezultate cu cine vreți, într-o “Românie educată” de către un analfabet funcțional cu ifose de vedetă princiară, care a promis una și a făcut alta, care este și profesor pe deasupra, dar face parte din categoria “m-am descurcat” și ține pe deasupra postul de la școala unde activa, blocat? 6%din PIB înseamnă infrastructură și implicare. Adică, școli cu profesori pregătiți bine, plătiți bine elevi ajutați de sistem (haine, cărți, caiete, hrană caldă). Dar dacă România nu produce nimic și trăiește pe datorie, de unde bani? Au avut grijă politicieni și serviciilr să ajungem aici. Yes meni de la vârful piramidei înspre bază… Apărarea are 2%din PIB și asta nu-i face mai buni, nu au cu cine, nu mai avem industrie de apărare, au vândut-o la fier vechi niște generali. Vă dați seama ce se făcea în învățământul românesc, dacă era administrată bine suma alocată? Ori politicul a luat de la învățământ și a dat unde lipsea, pe principiul “lasă mă că merge așa”. De ce au desființat școlile profesionale? Să angajăm filipinezi, africani, asiatici? De ce au plecat din România fia mulți români? Datorită mizeriei create de politicieni…

    5. Cand copilul tau are un iq <80 nu se poate face scoala cu el. Trebuie sa faca altceva , nu bac sau facultate ( o meserie ) .
      Aici trebuie societatea sa intelega . Nu toti sunt facuti pentru matematica. Putini inteleg lucrul asta.

    6. Rezultatele se obțin dacă ai și cu cine! Dacă pe elevi și părinți nu-i interesează sau gena lor este una specifică, nu poți să faci prea multe. Asta nu înțeleg cei care vorbesc inutil. Omul nu este ca un obiect, pe care poți să-l prelucrezi la cele mai înalte standarde. Am avut elevi care cu foarte mare dificultate au reușit ,,performanța” să își scrie corect numele. Deci despre ce vorbim? Educația nu poate avea randament economic, lucru ce puțini îl înțeleg. I-aș invita pe toți experții să participe efectiv la o oră dintr-un cătun, să vadă câte eforturi se depun acolo ca să se înțeleagă lucruri minimale. Așa că ,,aruncatul ” cu vorbe inutile să nu se mai facă decât după o analiză pertinentă și fiecare să-si amintească faptul că în trecut erau mai bune rezultatele și pentru că era mult mai multă disciplină și mai puține drepturi și mai multe îndatoriri pentru elevi. Libertatea prost înțeleasă își face simțită prezența, din păcate, nu doar în educație, ci în întreaga societate, iar școala românească este doar o componentă. Eu mă minunez cât de ,, exigenți ” au devenit unii care au trecut prin școală că gâsca prin apă și au uitat efectiv acest lucru. Am foști elevi pe care îi treceam de milă și acum, dezinvolți, dau altora lecții.
      Rezultatele nu vor veni niciodată decât acolo unde materia cenușie există, alături de bunăvoință, implicare din partea elevilor, a familiei și a școlii, adică toate laolaltă. Restul, povești !

    7. Și dacă nu s-au prezentat, ce poate face profesorul? Să-l aducă de acasă? Mulți vă treziți doar vorbind de dragul de a spune ceva. Sunt varză? Pai asta se vrea. Masă de manipulat, că dacă te duce capul începi să pui întrebări….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România se numără printre liderii europeni în privința învățării limbilor străine în gimnaziu și liceu, dar profesorii români care predau aceste limbi sunt în topul celor care călătoresc cel mai puțin în străinătate – raport

România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere a elevilor de gimnaziu și liceu care învață cel puțin două limbi străine. Totodată, sistemul românesc a crescut semnificativ…
Vezi articolul

Prăpastia dintre țări ca România și cele care investesc serios în învățământul superior este de așteptat să crească, după criza Covid-19 – Asociația Universităților Europene

Prăpastia dintre țările cu investiții mari în învățământul superior și cele, printre care și România, unde finanțarea universităților a scăzut în ultimul deceniu este de așteptat să se mărească în…
Vezi articolul
Raport Banca Mondială

S-a depășit etapa educației pentru mediu, care se predă deja în școli, se trece la dezvoltare durabilă – Societatea de Geografie din România salută raportul “Educația privind schimbările climatice și mediul” prin recomandări, sugestii și corecturi pe text

În alte sisteme de educație din Europa s-a depășit etapa educației pentru mediu – care există deja și în școala românească – și s-a trecut la educația pentru dezvoltare durabilă,…
Vezi articolul