Rata elevilor care ar fi trebuit să fie la gimnaziu la vârsta de peste 11 ani, dar sunt cuprinși în învățământul primar, în anul școlar 2021-2022, a crescut ușor față de anul școlar anterior, potrivit Raportului privind starea Învățământului Preuniversitar publicat pe site-ul ministerului Educației luni dimineața. În cazul copiilor de 12 ani care învață încă în clasele P-IV, procentul este de 2,7%. A crescut și procentul elevilor de 15 ani care sunt încă la gimnaziu deși ar trebui să fie înscriși la liceu.
- Vârsta oficială corespunzătoare pentru învățământul primar este până în 10 ani, respectiv până în 14 ani pentru gimnaziu.
Raportul privind starea Învățământului Preuniversitar 2021-2022 arată că este în creștere procentul elevilor care învață în clasele primare dar care au depășit vârsta de 11 ani. De la 16,5%, cât era procentul în anul școlar 2020-2021, a crescut la 17,1%. Crește ușor și rata copiilor de 12 ani care sunt cuprinși în învățământul primar, deși ar fi trebuit să fie la gimnaziu: de la 2,6% în 2020-2021 la 2,7% în 2021-2022.
Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar
“Se remarcă prezența în învățământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depășesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 17,1% dintre copiii de 11 ani și 2,7% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar (valori în creștere față de anul școlar anterior)”, scrie în raport.
Atât în raportul pe anul școlar 2021-2022, cât și pe anul școlar anterior, ministerul indică aceleași două posibile cauze generale: “Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar”.
Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă ponderea elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, în totalul populației (rezidente) de aceeași vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică. Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ.
Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial
Potrivit documentului, se menține la valori mari și ponderea elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare învățământului gimnazial: 14,2% dintre copiii de 15 ani față de 10,7% în anul școlar trecut. În ușoară scădere este procentul copiilor de 16 ani cuprinși în învățământul gimnazial de la 3,2% în anul școlar 2020-2021, până la 3,1% în 2021-2022.
| An școlar | Rata de cuprindere în învățământul primar 11 ani/ 12 ani | Rata de cuprindere în învățământul gimnazial 15 ani/ 16 ani |
|---|---|---|
| 2021-2022 | 17,1% / 2,7% | 14,2% / 3,1% |
| 2020-2021 | 16,5% / 2,6% | 10,7% / 3,2 % |
Ca și în învățământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt sensibil mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu.
Mai puțin de două treimi dintre elevii de 11 ani din mediul rural sunt cuprinși în învățământul gimnazial.
Această categorie de elevi este în risc de abandon și necesită intervenții focalizate prin programe inițiate atât la nivel național, cât și la nivel județean sau local”, arată raportul.
Citește și:
Unul din 3 elevi care era în clasa a VIII-a, în 2021, nu a absolvit gimnaziul, potrivit Ministerului Educației. Este cea mai amplă prăbușire a numărului de absolvenți din ultimii 17 ani
Redacția
Diana Ghimiși
Matei Pop
9 comments
Mulți își dau copiii la școală mai târziu cu 1 an pentru că se tem că nu vor face față cerințelor exagerate din sistemul de învățământ. Multe lucruri pe care le învățam in anumite clase acum se învață mai devreme. Am auzit multe explicații în jurul meu cum că,, este prea mic și nu va face față,, .
Inclusiv copiii mei au fost dați la școală mai târziu la îndemnul soției și mamei mele, ambele cadre didactice.
Dacă au făcut clasa pregatitoare sau dacă au mers la 7 ani la scoala, e firesc sa aibă 15 ani în clasa a opta.
Din păcate, părinții care își dau copii târziu la școala nu realizează decalajul pe care îl produc acestora mai tarziu între vărstele cronologică, biologica și cognitivă. In plus, nu realizează problemele generate la nivelul clasei. In clase exista diferente de 2 ani, astfel că în clasa a cincea sunt copii de 11 ani și de 13 ani. Cei de 13, poate că sunt mai bine in clasa a cincea dpdv cognitiv fata de ceilalți însă ulterior se schimba raportul crescând șansele să se plafoneze pe de o parte iar pe de altă parte să nu se mai regăsească printre ceilalți, nici mental nici biologic. Apar schimbări hormonale și de personalitate care vor crea dezechilibre în plan psihologic și social.
E o problema extrem de serioasă și ar trebui sa vedem că în țările din Europa nu exista aceste decalaje; acolo contând mai mult plasarea elevului în clasa funcție de vârstă și de posibilitățile pe care le oferă aceasta, nu funcție de cunoștințele sau aptitudinile pe care ar fi trebuit să le dobândeasca până la vârsta școlara (anumite elemente în evoluția copilului devin ireversibile daca nu sunt conectate cu vârsta care trebuie).
Nu sunt de etnie rroma. Am o vecina care a dat-o pe fi-sa la pregătitoare la 8 ani pe motiv “să aibă copilărie”, probabil că părinții amână intrarea la școală pe cât mai târziu posibil crezând că le fac un bine. În realitate le fac un râu, pentru că acești copii, în loc să termine liceul la 19 ani, il vor termina in cel mai bun caz la 21 și vor sta pe capul părinților, fără să munceasca o perioada lunga de timp.
Nici înrolarea in CP la 6 ani nu e benefică copiilor, pentru că ei, de fapt, termina scoala deja cu un an mai târziu decât am terminat noi, iar în loc de 12 clase, fac de fapt 13.
În plus, copiii admiși la școală mai târziu decât generația lor pierd ferestrele de oportunitate de învățare de la vârsta de 6/7 ani și, în loc să fie mai buni, sunt mai slabi la învățătură decât colegii lor de vârstă mai mica, având dificultăți în asimilarea citirii și a socotitului.
Elevii fac ecuatii la clasa a 3-a, invata doua limbi straine in primara, au de citit si sute de activitati… Aceasta statistica nu spune nimic in realitate, decat ca scoala romaneasca e un baubau care sperie parinti si copii deopotriva, in loc sa ii primeasca si sa ii creasca cu iubire de invatatura.
Ar trebui precizat cati din acesti copii sunt din etnia roma.
Dacă au făcut clasa pregatitoare sau dacă au mers la 7 ani la scoala, e firesc sa aibă 15 ani în clasa a opta.
Nu cred ca este vorba de etnie,ci de faptul ca pe perioada pandemiei ,cand scoala a trecut in online, copiii nu s-au mai pregatit.Astea sunt rezultatele unui sistem (educatia online)care nu este pt. copii de gimnaziu .
Ar trebui sa va ganditi putin inainte de a lasa comentarii pe internet. Un om educat nu judeca pe baza acestor criterii. Oamenii ca dumneavoastra sunt problema nu persoanele de etnie roma.