În 2017 România a fost pe locul al doilea de la coadă în privința numărului de persoane aflate în risc de sărăcie, în Uniunea Europeană. Într-un raport publicat recent de Eurostat, Sustainable development in the European Union, care contabilizează progresele făcute de UE pentru împlinirea țintelor propuse, apare legătura directă dintre sărăcie și nivelul de educație. Cel mai mare impact al sărăciei este, potrivit acestor date, în familiile în care părinții au cel mult liceul, iar copiii lor sunt mai mici de 6 ani (peste 64% la nivelul UE).
- Eurostat pune pe locul al doilea, după șomaj, nivelul de educație al părinților, ca explicație pentru familiile în risc de săracie
- În ultimii trei ani avem o creștere alarmantă (până la nivelul din 2011) a procentului persoanelor aflate în risc de sărăcie care au doar școala primară, gimnaziu și liceul.
Persoane aflate în risc de sărăcie din rândul celor cu studii medii (maximum clasa a 10-a)
| 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | ANUL |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 57.9 | 56.3 | 56.9 | 56.7 | 57.1 | 50.1 | 51 | 56.2 | PROCENTUL % |
Cu cât nivelul de educației este mai mare, cu atât sărăcia este mai redusă.
De exemplu, riscul de sărăcie și excluziune socială este prezent în doar 7,1% în rândul populației cu studii superioare, iar procentul scade de la an la an.
La nivel european, România era în 2017 pe locul al doilea, după Bulgaria, în topul statelor cu cei mai mulți oameni aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Clasamentul statelor europene după procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie (Eurostat)
- Bulgaria 38.9%
- România 35.7%
- Grecia 34.8%
- Lituania 29.6%
………
28. Cehia 12.2%
Ce înseamnă oameni aflați în risc de sărăcie?
Într-un mod simplificat este vorba despre oameni afectați de cel puțin una dintre aceste trei forme de sărăcie: venituri insuficiente, deprivare materială severă și lipsa locurilor de muncă.
Advertorial
Raluca Pantazi
1 comment