Creierul poate modula intensitatea durerii, amplificând-o sau diminuând-o – studiu publicat în Cell Reports

686 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Percepţia durerii este esenţială pentru supravieţuire, însă intensitatea ei poate fi amplificată sau diminuată, arată un studiu realizat în SUA şi publicat marți în jurnalul știinţific american Cell Reports. Tema cercetării a fost aprofundarea mecanismelor creierului responsabile de modularea acestei senzaţii, relatează Agerpres, care scrie pe larg despre concluzii studiului.

Încercând să înţeleagă mai bine mecanismele creierului responsabile de modularea durerii, cercetătorii au ca obiectiv final descoperirea unor tratamente care vizează doar formele de durere inutile.

Reacţia sănătoasă este: simţiţi durere, aceasta vă transmite că ceva nu este în regulă, sunteţi trataţi, iar durerea dispare“, a explicat Yarimar Carasquillo. Autoarea principală a studiului, cercetătoarea de la Centrul Naţional pentru Sănătate Complementară şi Integrativă (NCCIH) a declarat pentru AFP că, “în cazul durerii cronice, acest lucru nu se întâmplă, sistemul este blocat. Dacă putem identifica ce anume blochează sistemul, putem inversa fenomenul“.

Studiul publicat marţi în jurnalul ştiinţific american Cell Reports s-a concentrat pe circuitul din creier responsabil de amplificarea sau diminuarea semnalelor de durere. Cercetarea compară acest mecanism cu modul în care un termostat controlează temperatura dintr-o locuinţă, scrie Agerpres.

Yarimar Carasquillo a precizat că regiunea responsabilă de acest mecanism este amigdala centrală, o structură cerebrală esenţială în decodarea emoţiilor. Potrivit studiului, amigdala centrală pare să joace un rol dublu.

În urma studiilor pe şoareci de laborator, Yarimar Carasquillo şi colegii au descoperit că activitatea din neuronii care exprimă protein-kinaza C-delta amplifică durerea, în timp ce neuronii care exprimă somatostatinul inhibă lanţul de transmitere în nervii utilizaţi pentru a comunica durerea.

Amigdala centrală nu este în totalitate responsabilă de gestionarea durerii. Rolurile sale sunt, de exemplu, să răspundă la stresul sau anxietatea ce amplifică durerea, sau să contribuie la concentrarea asupra unei sarcini care distrage atenţia persoanei şi reduce percepţia durerii.

Percepţia durerii poate fi un avertisment important semnalând persoanei respective că are nevoie de ajutor, de exemplu pentru persoanele cu apendicită sau criză cardiacă. Persoanele care se nasc cu insensibilitate la durere nu realizează adesea gravitatea rănilor pe care le au şi, prin urmare, prezintă un risc mai mare de deces.

Totuşi, nu toate senzaţiile de durere sunt utile. Conform unui sondaj din 2012, aproximativ 11% dintre adulţii americani simt dureri fizice în fiecare zi. Acesta conduce adesea la dependenţa de analgezice puternice, cum ar fi substanţele opioide, sau la tentative de automedicaţie cu produse contrafăcute sau ilegale, ce conţin din ce în ce mai mult fentanil, un opiaceu de sinteză extrem de puternic şi de periculos.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Trei dintre cercetătorii români care au primit premii speciale la prima ediție a Galei Cercetării Românești lucrează în SUA, la universitățile Stanford, Harvard și MIT / Patru din opt premianți lucrează în principal în România

Trei dintre premiile speciale acordate în cadrul primei Gale a Cercetării Românești, plus unul dintre premiile la categoriile principale au fost acordate cercetătorilor români care lucrează sau au lucrat în…
Vezi articolul

Un jurnal de știință și teologie publicat în România, la Iași, are aceeași cotă ca revistele Nature și Science pentru profesorii și cercetătorii din Polonia, conform unei noi liste de evaluare a publicațiilor academice / Lista, care întărește poziția jurnalelor teologice, e criticată de universitarii polonezi

O serie de schimbări introduse recent de Ministerul Educației din Polonia acordă o valoare superioară articolelor publicate în în jurnalele academice dedicate teologiei, articole care sunt cotate acum la fel…
Vezi articolul

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500

“Dacă Universitatea din Cluj, Universitatea din București, Universitatea Cuza reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină din aceste orașe, toate cele trei universități intră în top 1000…
Vezi articolul