„Copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de desfășurare a procesului educațional”, susține Programul de Guvernare al noului cabinet propus de PSD-PNL și UDMR, partide care au făcut toate politicile publice în Educație, în ultimii 20 de ani

În programul de Guvernare al Coaliției PSD-PNL-UDMR în domeniul Educației, document aflat în stadiu de lucru, publicat de economedia.ro, autorii au publicat o concluzie a ultimilor 20 de ani de politici publice făcute și implementate de cele 3 partide, împreună sau separat, în perioadele pe care le-au petrecut la guvernare: „copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de desfășurare a procesului educațional”.

Programul de Guvernare actual este, în mare măsură, o „compilație” din programul de Guvernare al Guvernului Cîțu, al primului cabinet propus de Nicolae Ciucă și din proiectul România Educată, plus din propunerile PSD pentru educație. Noutățile aduse față de versiunile anterioare ale acestor documente au fost scoase în evidență săptămâna trecută, și pot fi citite aici:

• Salarii de bază cu 25-30% mai mari pentru profesorii care vor face activități în programul „Școala după școală”, dacă orele nu le intră în norma didactică, prevede programul de guvernare PSD-PNL pe Educație
• Înființarea unui „Netflix educațional românesc”, în programul de guvernare PSD-PNL, pe Educație, plus vouchere culturale pentru elevi de 250 lei pe an
• Rata de vaccinare a personalului din școli să fie eliminată din decizia de funcționare cu prezență fizică, decizie care va fi luată de consiliul de administrație, prevede programul de guvernare PSD-PNL

Politicile în Educație au fost decise și implementate de următorii miniștri, în perioada 2007-2021:

1. Cristian Adomniței: 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008 (PNL) (schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat; a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele. În ultimii ani, tot mai mulți experți în educație au făcut referire la tezele unice ca soluție fie pentru admiterea la liceu, fie pentru înlocuirea celor 20% din media de admitere la liceu reprezentată astăzi de media claselor V-VIII)
2. Anton Anton: 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008 (PNL) (a fost schimbat în pragul vacanței de iarnă, după două luni și jumătate de mandat, odată cu schimbarea guvernului)
3. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
4. Emil Boc: 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar, dar cu un mandat lung, de aproape 3 luni) (PD-L)
5. Daniel Funeriu: 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
6. Cătălin Baba: 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
7. Ioan Mang: 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
8. Liviu Pop: 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
9. Ecaterina Andronescu: 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
10. Remus Pricopie: 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
11. Sorin Mihai Cîmpeanu: 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
12. Adrian Curaj: 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
13. Mircea Dumitru: 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
14. Pavel Năstase: 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
15. Liviu Marian Pop: 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
16. Valentin Popa: 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
17. Ecaterina Andronescu: 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
18. Monica Anisie: 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul minoritar al PNL. Anunță o serie de modificări pentru repunerea în aplicare a unor prevederi inițiale din Legea Educației Funeriu-Miclea.
19. Sorin Cîmpeanu: 23 decembrie 2020 – prezent (PNL)

Noutățile din programul de Guvernare pentru Educație 2021

1. “Programul național privind achiziția de laptop-uri sau tablete cu abonament la internet având ca scop dotarea elevilor și a studenților, prin raportare la criterii sociale, precum și a cadrelor didactice, care nu au beneficiat anterior de mijloace electronice cu acces la Internet în scopul realizării proceselor de predare- învățare – evaluare în format on-line, cât și pentru utilizarea mijloacelor educaționale bazate pe tehnologiile digitale sau pentru colaborarea interdisciplinară. 
2. Programul național pentru conectarea școlilor la internet având ca scop conectarea la Internet a tuturor unităților și instituțiilor de învățământ, cu precădere a unităților de învățământ preuniversitar din localități situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum și celor din zone izolate și/sau defavorizate, care nu au o conexiune performantă la internet. 
3. Program privind Digitalizarea resurselor educaționale având ca scop realizarea unui sistem integrat de eLearning bazat pe o platforma open- source (de exemplu Moodle), cu facilități de videoconferință incluse. Se va înființa ”Platforma națională digitală a educației” care conține atât manualele în format digital, catalogul virtual, dar și alte resurse de învățare și posibilități de evaluare. Platforma va include facilități pentru managementul documentelor de studii și cel al unităților de învățământ. 
4. Programul național de învățământ TVR Educațional – acces gratuit la educație pentru toți elevii din România având ca scop realizarea unei Platforme educaționale digitale multimedia și a unei Biblioteci virtuale multimedia, în colaborare cu Televiziunea Română, destinate elevilor, cadrelor didactice și familiei, inclusiv celor din învățământul în limbile minorităților naționale, de tip „Netflix educaţional românesc”. 
5. Realizarea și finanțarea unui Program național de ore remediale, destinat tuturor copiilor din România având ca scop evaluarea rapidă a fiecărui elev și realizarea de ore remediale finanțate care să vizeze fiecare elev.
6. Programul naţional de sprijin al elevilor având ca scop stimularea performantei și participării la procesul educațional al tuturor elevilor din România, indiferent de statutul lor socio-economic. Prin acest program propunem relaxarea criteriilor privind eligibilitatea pentru bursa de ajutor social, astfel încât fiecare elev care provine dintr-o familie în care părinții sau tutorii legali au salariul minim pe economie va putea fi eligibil pentru acest tip de bursă, astfel încât numărul elevilor care să beneficieze de burse sociale să crească, până la dublarea numărului de beneficiari. 
7. Programul national de sprijin „Școala de Spital” având ca scop sprijinirea elevilor care sunt înscriși la școala de spital
8. Programul național „Vouchere culturale pentru elevi” având ca scop asimilarea culturii prin acordarea unui voucher este de 250 lei/an, care poate acoperi servicii/bunuri culturale.”

La categoria Învăţământ primar şi secundar – servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii au fost aduse două completări:

• “Dezvoltarea programelor „școală după școală” în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite, inclusiv prin acordarea unei majorări cu 25% – 30% a salariului de bază, pentru desfășurarea activității în program prelungit, în situația în care, orele din cadrul programului prelungit nu le intră în norma didactică;
• Oferirea serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii, prin crearea cadrului legal care sa permită angajarea în școală a consilierilor școlari, logopezilor, asistenților sociali și profesorilor de sprijin;”

Cariera didactică – profesionişti în educaţie cuprinde precizări legate de salarizarea diferențiată, pe criterii de performanță, dar și alte aspecte referitoare, precum:

• “Salarizarea atractivă diferenţiată pe criterii de performanţă prin implementarea Legii 153/2017, mărind salariile profesorilor. Este esențială identificarea unei soluții pentru a crește salariile profesorilor, in special ale profesorilor debutanți. 
• Introducerea unui fond de premiere de 2% din bugetul de venituri si cheltuieli al unităților/instituțiilor de învățământ pentru salariații cu rezultate deosebite prin decizia consiliului de administrație a unității/instituției de învățământ.”

La capitolul Învăţământ superior – performanţă, etică şi integritate au fost incluse următoarele puncte: 

• “Aplicarea principiului autonomiei universitare inclusiv În ceea ce privește aspectele de management si administrative în consonanță cu prevederile Constituției României, a legii și a valorilor exprimate la nivel european de EUA precum și cu asumarea răspunderii publice
• Încurajarea instituțiilor de învățământ superior pentru a elabora propriile strategii în ceea ce privește dimensiunea socială 
• Sprijinirea coagulării universităților în vederea realizării unor instituții de învățământ superior din ce în ce mai competitive la nivel european și internațional 
• Întărirea serviciilor de consiliere pentru studenți, care să vizeze inclusiv aspecte legate de provocările psihologice care pot să apară pe parcursul studiilor universitare, inclusiv prin asigurarea a cel puțin un consilier la 1000 de studenți și a unei finanțări adecvate 
• Îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru persoanele cu dizabilități, prin adaptarea infrastructurii, a materialelor de studiu, a metodelor pedagogice și furnizarea de servicii dedicate 
• Stabilirea valorii bursei minime astfel încât să acopere cheltuielile de cazare, pentru masă, materiale de studii pentru fiecare student
• Creșterea cu minim 100% a subvenției cămine cantine pentru studenții cazați în cămine universităților, pentru a compensa creșterea costurilor la utilități
• Acordarea subvențiilor necesare pentru accesul studenților la manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, beneficiind de reduceri din costul biletelor 
• Reevaluarea programelor de sprijin pentru studenți în vederea achiziționării de echipamente electronice 
• Continuarea acordării de locuri speciale absolvenților de liceu cu domiciliul în mediul rural, de etnie rromă
• Asigurarea asistenței medicale gratuite pentru studenți în campusul universitar, cu creșterea vârstei de acces la servicii medicale gratuite până la 35 de ani 
• Participarea studenților în proporție de 25% în Senatul universității, consiliul facultății, comisia de etică, de asigurare a calității 
• Sprijinirea structurilor asociative studențești 
• Transparentizarea activităților didactice, de cercetare dar și cele specifice managementului și administrației, prin publicarea informațiilor relevante pe siteul de Internet al instituției 
• Includerea indicatorilor care vizează respectarea valorilor fundamentale în procesul de evaluare externă a calității 
• Flexibilizarea legislației fiscale care să încurajeze universitățile să dezvolte firme de tip start-up, spin-odd spin-out precum și alte tipuri de entități prin care să ofere servicii societății 
• Crearea cadrului legal pentru sprijinirea dimensiunii antreprenoriale a universității 
• Preluarea de către universități a unor foste tabere școlare și universitare care să fie puse la dispoziția studenților”

La subcapitolul Consolidarea performanţei cercetării universitare – etică și integritate au fost adăugate măsurile: 

• “Sprijinirea universităților în vederea preluării unor institute de cercetare 
• Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru a dezvolta programe de studii și activități de cercetare relevante pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă SDG, precum și a altor activități conexe.”

De asemenea, tot aici a mai apărut un nou subcapitol: Calitate, flexibilitate și inovare, centrate pe student și adaptate la cerințele impuse de progresul tehnologic, ce cuprinde:

1. “Dezvoltarea unei strategii naționale cu privire la învățarea și predarea inovativă, de înaltă calitate și centrată pe student, bazată pe date valide, colectate consecvent, și analize și cercetări specifice domeniului 
2. Crearea cadrului legal pentru realizarea de programe de studii în format modular și acordarea de microcredite, cu adaptarea corespunzătoare a sistemului de evaluare externă a calității 
3. Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru a implementa metode inovative și de înaltă calitate de învățare și predare, centrate pe student, care utilizează inclusiv instrumentele puse la dispoziție de digitalizare, abordări inter și multidisciplinare, învățarea și predarea bazate pe cercetare, utilizarea informațiilor analitice despre învățare, a resurselor de învățare deschise etc. 
4. Valorizarea cadrelor didactice care au rezultate deosebite în activitatea de învățare și predare, prin acordarea de recunoaștere, retribuire adecvată și progres în carieră 
5. Furnizarea unor programe de formare pedagogică adecvate pentru cadrele didactice din învățământul superior și introducerea obligativității parcurgerii acestora în vederea progresului în carieră 
6. Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru includerea în curriculumul universitar a competențelor viitorului: competențe digitale, gândirea critică și inovativă, rezolvarea de probleme, inteligență emoțională, lucrul în echipă, comunicare, reziliență, spirit antreprenorial și de leadership 
7. Revizuirea programelor de studii printr-un demers bazat pe rezultatele învățării, și corelarea acestora cu competențele cerute de piața muncii 
8. Flexibilizarea departamentelor pentru pregătirea personalului didactic, în sensul de a putea organiza cursuri la maxim doua discipline opționale în profilul universității respective.”

A mai fost inclus un capitol nou, ce se referă la măsurile pentru perioada de pandemie, printre care și descentralizarea deciziilor privind modul de desfășurare a activităților în unitățile de învățământ la nivelul consiliului de administrație al școlii, cu avizul autorităților sanitare, a inspectoratului școlar și autorităților administrației publice locale. Iată celelalte măsuri: 

• “Asigurarea condițiilor necesare prezenței fizice în școli este prioritară, punând în aplicare toate măsurile care țin de crearea condițiilor igienico-sanitare la nivelul unităților de învățământ (materiale și echipamente sanitare, igienizări de spații școlare, extinderea spațiilor învățământ existente, transport gratuit etc.)
• Creșterea gradului de vaccinare în unități/ instituții de învățământ, inclusiv prin susținerea campaniilor de vaccinare în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu toate instituțiile/ autoritățile cu atribuții în domeniu. 
• Realizarea unui „Abecedar Sanitar”, care include măsuri cu impact imediat pentru asigurarea unui mediu sănătos în școli pe perioada pandemiei.
• Asigurarea egalității de șanse în ceea ce privește accesul la educație pentru toți elevii din țară indiferent de mediul de proveniență pentru a nu adânci decalajele în pregătirea acestora: conectarea școlilor la internet, asigurarea infrastructurii necesare unui învățământ online sau hibrid corespunzător, dotarea elevilor si a cadrelor didactice care nu dispun de aparatura necesară, aplicarea unor programe remediale pentru elevi, susținerea cadrelor didactice pentru a urma programe de formare atât în ceea ce privește predarea online, crearea de cursuri online, dar și pentru gestionarea unor probleme cu care se confruntă elevii lor (bullying, anxietate, depresie ș.a.), intensificarea activităților de consiliere și orientare școlară. 
• Testarea elevilor, personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic trebuie realizată periodic.”

Programul de Guvernare pe Educație, aici:

Foto: © Andreaobzerova – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.