„Avem carențe în ceea ce privește capacitatea copiilor de a se integra în medii sociale, de a-și exersa abilitățile care țin de interacțiune socială, emoțională și mai este un aspect despre care vorbim destul de puțin, și anume faptul că în zonele unde limba vorbită în familie este diferită de limba vorbită la școală, copiii s-au dezobișnuit să vorbească limba pe care o vorbesc în mod normal la școală”, a declarat Ligia Deca, consilier prezidențial, despre aspectele negative ale școlii online, în cadrul în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Valentina România, pe tema drepturilor copilului.
Ea a dat exemplul elevilor care vorbesc limba rromani și a subliniat că, „De exemplu, avem copiii vorbitori de limba rromani, care nemaimergând la școală, de multe ori nemaiavând acces la învățământ online, vor avea deficiențe suplimentare în achizițiile educaționale generate și de lipsa de obișnuință de a comunica în limba în care li se predă la școală”.
Un alt aspect menționat de Ligia Deca se referă la nivelul de educație al părinților: „Mai ales în familiile în care nivelul de educație al părinților este unul scăzut, contactul social al copiilor cu persoane care au un nivel mai ridicat de educație, iarăși a scăzut, și știm cu toții cat de mult influențează în România nivelul de educație al părinților, în general, achizițiile educaționale”.
Aceasta a amintit de elevii care nu au avut acces la școala online și faptul că unii părinți nu au petrecut mai mult timp cu cei mici: „40% dintre elevi, dacă ne luăm după unele studii, nu au avut acces la învățământ online, și nu vorbim de învățământ online de calitate, vorbim de învățământ online în general. Și mai îngrijorător, 1 din 3 dintre părinți spun că nu au petrecut mai mult timp cu copiii lor, deși mulți dintre noi am fost nevoiți să lucrăm de acasă. Lucratul de acasă nu permite o conectare mai bună, din păcate, cu copiii care și aveau nevoie la rândul lor de mai mult timp pentru a suplini lipsa socializării pedagogice pe care o avem în școli”.
„Pe mine mă îngrijorează, de exemplu, că peste 60% dintre părinții din mediul rural nu au lucrat în perioada pandemică și asta s-a translatat foarte mult în ceea ce înseamnă capacitatea lor de a asigura un mediu propice învățării. Prețios spus, pentru că de fapt 48% dintre părinți nu au reușit să asigure alimente, rechizite, produse de igienă, curățenie, medicamente copiilor, asta ca să știm de unde plecăm”, a mai adăugat ea.