Copiii s-au dezobișnuit să vorbească limba pe care o vorbesc în mod normal la școală, în zonele unde limba vorbită în familie este diferită de limba vorbită la școală, spune Ligia Deca, consilier prezidențial, despre carențele școlii online

9.594 de vizualizări
Ligia Deca / Foto: Gov.ro
„Avem carențe în ceea ce privește capacitatea copiilor de a se integra în medii sociale, de a-și exersa abilitățile care țin de interacțiune socială, emoțională și mai este un aspect despre care vorbim destul de puțin, și anume faptul că în zonele unde limba vorbită în familie este diferită de limba vorbită la școală, copiii s-au dezobișnuit să vorbească limba pe care o vorbesc în mod normal la școală”, a declarat Ligia Deca, consilier prezidențial, despre aspectele negative ale școlii online, în cadrul în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Valentina România, pe tema drepturilor copilului.

Ea a dat exemplul elevilor care vorbesc limba rromani și a subliniat că, „De exemplu, avem copiii vorbitori de limba rromani, care nemaimergând la școală, de multe ori nemaiavând acces la învățământ online, vor avea deficiențe suplimentare în achizițiile educaționale generate și de lipsa de obișnuință de a comunica în limba în care li se predă la școală”.

Un alt aspect menționat de Ligia Deca se referă la nivelul de educație al părinților: „Mai ales în familiile în care nivelul de educație al părinților este unul scăzut, contactul social al copiilor cu persoane care au un nivel mai ridicat de educație, iarăși a scăzut, și știm cu toții cat de mult influențează în România nivelul de educație al părinților, în general, achizițiile educaționale”.

Aceasta a amintit de elevii care nu au avut acces la școala online și faptul că unii părinți nu au petrecut mai mult timp cu cei mici: „40% dintre elevi, dacă ne luăm după unele studii, nu au avut acces la învățământ online, și nu vorbim de învățământ online de calitate, vorbim de învățământ online în general. Și mai îngrijorător, 1 din 3 dintre părinți spun că nu au petrecut mai mult timp cu copiii lor, deși mulți dintre noi am fost nevoiți să lucrăm de acasă. Lucratul de acasă nu permite o conectare mai bună, din păcate, cu copiii care și aveau nevoie la rândul lor de mai mult timp pentru a suplini lipsa socializării pedagogice pe care o avem în școli”. 

„Pe mine mă îngrijorează, de exemplu, că peste 60% dintre părinții din mediul rural nu au lucrat în perioada pandemică și asta s-a translatat foarte mult în ceea ce înseamnă capacitatea lor de a asigura un mediu propice învățării. Prețios spus, pentru că de fapt 48% dintre părinți nu au reușit să asigure alimente, rechizite, produse de igienă, curățenie, medicamente copiilor, asta ca să știm de unde plecăm”, a mai adăugat ea.

Citește și:
Clase mai mici pentru a ne putea concentra mai mult individual, pe particularitățile copiilor, propune Ligia Deca, consilier prezidențial: În alte țări se crește dimensiunea staffului școlilor / Nu poți să faci și remedial și școală clasică în același format, în aceeași zi și cu aceiași oameni

2 comments
  1. O intrebare pentru acesta doamna specialista. De ce nu se fac ore in limba rromani? De ce nu se invata limba romana ca limba straina?
    Pentru ca acesti specialisti ai lu’ peste nu prea inteleg ce se intampla?

    1. Dacă ești cetățean român, înveți limba țării tale. E prima dovadă că îți iubești țara! Vorbind limba ei corect! Asta e universal valabil!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Învățarea prin investigație la fizică îmbunătățește competențele specifice ale elevilor și crește interesul față de această materie – studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale

Când profesorii sunt pregătiți susținut pentru a folosi investigația științifică atunci când predau fizica, atât competențele lor, cât și competențele specifice ale elevilor se îmbunătățesc, potrivit unui studiu realizat de …
Vezi articolul

ASE București și Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – din nou singurele universități românești din top 1000, în clasamentul Times Higher Education 2023. Majoritatea instituțiilor românești, în coada rankingului global / Top 3: Oxford, Harvard, Cambridge

Numărul universităților românești incluse în cea mai nouă ediție a clasamentului Times Higher Education al celor mai bune universități din lume – ediția 2023, publicată astăzi – a crescut la…
Vezi articolul

ANALIZĂ Noul an școlar: ministrul Cîmpeanu și guvernul susțin cu proptele de paie idealul școlii normale, fără niciun progres relevant pe fronturile vaccinării, testării Covid-19 sau al planului B – școala online

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și guvernul din care face parte pregătesc redeschiderea școlilor cu acțiuni minime sau inexistente în puncte esențiale. Iau măsuri standard de protecție epidemiologică, își asumă logica…
Vezi articolul

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul