Copiii refugiați din Ucraina care frecventează școala au un risc mai mic de a se simți singuri, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa, arată datele recente ale unui raport internațional Save the Children – “Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina”.
- La nivel național, au fost depuse până acum 3.036 de cereri de înscriere a copiilor refugiați din Ucraina în sistemul de învățământ românesc, dintre care 972 sunt solicitări pentru înscriere preșcolari, iar 2.064 pentru elevi, arată datele Ministerului Educației.
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, peste 7,7 milioane de ucraineni au părăsit țara și au căutat un loc în siguranță într-o țară europeană. 40% dintre aceștia sunt copii, estimează studiul internațional Salvați Copiii.
Peste 13.000 de profesori din Ucraina au fugit din țară din cauza războiului și acum locuiesc în alte țări. Majoritatea au aplicat pentru joburi în sistemul educațional din țara respectivă, dar se confruntă cu probleme administrative și bariere lingvistice, mai arată raportul.
Copiii refugiați din Ucraina care frecventează școala au un risc mai mic de a se simți singuri, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa, arată datele recente ale documentului, numit ”Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina”.
Salvați Copiii România a creat un program de incluziune educațională pentru acești copii: astfel, 528 de copii sunt deja sprijiniți prin programe de tip after-school în 13 școli, unde studiază, cu pedagogi ucraineni, conform programei din țara lor și învață limba română.
În Centrul de consiliere și servicii integrate București a fost acordată asistență socio-umanitară pentru 7.136 de beneficiari, dintre care 3.581 de copii, constând în: consiliere socială, facilitarea accesului la servicii medicale, educaționale, sociale, suport material și financiar, consiliere psihologică, activități de coeziune socială și activități educative – cursuri de limba română, activități de petrecere a timpului liber.
La nivel național, au fost depuse până acum 3.036 de cereri de înscriere a copiilor refugiați din Ucraina în sistemul de învățământ românesc, dintre care 972 sunt solicitări pentru înscriere preșcolari, iar 2.064 pentru elevi, arată datele Ministerului Educației.
Mai mult de jumătate dintre copiii intervievați în studiul internațional au considerat că situația lor s-ar îmbunătăți dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de a-și practica hobby-urile (56%) și dacă ar învăța limba locală (54%).
Băieții declară, într-o proporție semnificativ mai mare decât fetele, că își doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% față de 52%, respectiv). Jumătate dintre copii au declarat că se simt mai neliniștiți de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.
Studiul internațional arată că în ultima lună, copiii refugiați în proporție de 55% au spus că se tem pentru viitorul lor, 44% se simt singuri, 33% adorm greu, 29% simt furie, 25% se simt disperați, 16% au coșmaruri.
Rata copiilor refugiați care merg la școală rămân îngrijorător de scăzute în Europa / Motive pentru care copiii refugiați nu merg la școală
Deși accesul la educație este garantat pentru refugiați în țările europene, 32% dintre cei intervievați nu au urmat cursurile unei școli de la începutul războiului până în vară (în variantă fizică sau online), iar 25% au urmat doar școală online. Unul din patru copii intervievați nu intenționau să se înscrie în anul școlar 2022-2023 sau nu erau siguri.
De la debutul crizei umanitare din Ucraina, 2.914.304 de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României și până în prezent au fost depuse 4.391 de cereri de azil și au fost emise 90.287 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare, potrivit cifrelor Salvați Copiii.
În Polonia, doar 41% dintre refugiații ucraineni s-au înscris la o școală locală, (copii cu vârste între 5-17 ani), în Portugalia doar 4000 de copii ucraineni din cei 15.000 care locuiesc în această țară frecventează școala. În Finlanda, aproximativ 68% dintre copiii cu vârste între 7-15 ani s-au înscris la o școală. Suedia are o rată mare de copii refugiați înscriși, 80% dintre cei care trăiesc în această țară.
Unii copii se tem că vor rămâne în urmă cu materia din Ucraina, dacă merg la școli din țările care i-au primit, mai arată raportul. În plus, unii părinți ucraineni consideră că vor sta temporar în comunitățile respective, așa că preferă să nu își înscrie copiii la o școală locală.
Studiul mai arată că tinerii sub 16 ani sunt mai degrabă mai deschiși să meargă la școală în format fizic cât și online.
Raportul internațional al Save the Children, integral:
Redacția
