Copiii își imaginează meseriile viitorului de pe băncile școlii

567 de vizualizări
Foto: Laude Reut
Nu sunt pasaje dintr-un film SF, ci doar joburile pe care le vor avea copiii de azi în viitorul nu foarte îndepărtat. Ei se pregătesc deja pentru meserii ca virolog, medic specialist genetică medicală, designer de organe, health shaper, terapeut cu specializare în terapie prin muzică, UX Designer, Cyber Security Agent, Personal Memory Curator, Ethical Sourcing Officer sau Bio Designer. 

Elevii de liceu de astăzi se confruntă, mai mult ca oricare altă generație de dinaintea lor, cu un viitor marcat de incertitudine. Un raport al Forumului Economic Mondial publicat în octombrie anul trecut („The Future of Jobs Report 2020”) afirmă că avansul automatizării, alături de recesiunea provocată de pandemie, dau naștere unei „duble disrupții” care va afecta nu doar forța de muncă activă din prezent, ci și pe viitorii angajați.

Meseriile viitorului

Astfel, 43% dintre companiile incluse în cercetarea care a stat la baza raportului FEM au indicat că până în 2025 își vor reduce personalul prin integrarea tehnologiei în procesele de producție. Mai îngrijorător, raportul notează că rata de creare de noi locuri de muncă se află în declin, în paralel cu creșterea numărului de joburi care dispar. Cel puțin pe termen mediu însă, efectul net anticipat este înlocuirea locurilor de muncă care vor dispărea cu altele, așa-numitele „joburi ale viitorului” (meseriile viitorului), care încă nu există în prezent. Însă aceste noi locuri de muncă solicită deținerea unor abilități specifice, precum gândire analitică și inovație, învățare activă, rezolvarea problemelor complexe, gândire creativă și analiză, creativitate, originalitate și inițiativă, abilități de conducere, abilități de folosire a tehnologiei, reziliență, rezistență la stres și flexibilitate.

Prin urmare, ce ar trebui să facă în prezent un elev de liceu care are în față probabil cea mai importantă decizie din viață, respectiv alegerea unei cariere? Dacă ne uităm la așa-numitul „deficit de calificări”, care descrie diferența dintre actualul set de abilități disponibil pe piața forței de muncă și proiecțiile de viitor ale angajatorilor și experților, pot fi identificate anumite oportunități, în domenii precum Științele informației și Inteligența Artificială, Economia Verde, Inginerie și Cloud Computing, care înregistrează rate anuale de creștere a locurilor de muncă disponibile de 41%, 35% și respectiv 34%, conform studiului „Jobs of Tomorrow” publicat în ianuarie 2020 tot de Forumul Economic Mondial.

Care este rolul școlii

Unele instituții de învățământ preuniversitar, majoritatea private, le oferă deja elevilor, pe lângă instruirea academică, ci și formarea unor abilități pentru viitor. De exemplu, Complexul educațional Laude-Reut, o școală privată de elită, organizează în mod curent evenimente și sesiuni de informare menite a-i ajuta pe elevi să își definească mai clar perspectivele de carieră, în funcție de preferințele și aspirațiile personale. 

Un astfel de eveniment a avut loc pe data de 25 mai 2021: conferința „Jobs of the Future”, o inițiativă menită să îi pregătească pe actualii elevi de liceu pentru meseriile viitorului, așa cum vor arăta ele în următorii 8-10 ani.


Caption video: Profesia Bio-medical Scientist, prezentată de Olga Marin, elevă Laude-Reut

Conferința, desfășurată în limba engleză, a vizat orientarea elevilor cu privire la schimbările de pe piața muncii, precum și învățarea unor noi abilități. Profesioniști importanți din diverse domenii precum Sergiu Manea, președinte executiv BCR, doctor Daniel Rosner, coordonatorul Innovation Labs Romania și lector al Universității Politehnica București, Răzvan Rughiniș, profesor universitar, prodecan al Universității Politehnica din București, le-au prezentat copiilor provocările viitorului.

Unul dintre panelurile din cadrul evenimentului a fost dedicat absolvenților Laude-Reut care acum trăiesc și practică meseriile la care au visat în timpul școlii și care abia prindeau contur în perioada anilor de liceu. Unele dintre acestea sună, chiar și acum, aproape futurist: „Brand fairy, Podcast Host & Healing Experiences Curator”, „Behavioural Scientist” sau „Project Manager Alternative Active Pharmaceutical Ingredients, Process Optimizations, Troubleshooting, and Bioequivalence studies”.


Caption video: Profesia Cyber Security Agent, prezentată de Maria Isailă, elevă Laude-Reut

Un alt panel a fost dedicat actualilor elevi Laude-Reut, care au avut ocazia să își prezinte propriile proiecte de cercetare asupra meseriilor către care doresc să se îndrepte în viitor. Lista opțiunilor indică, de altfel, concentrarea opțiunilor spre domenii pentru care cererea de specialiști este în creștere, precum științele medicale (cu calificări precum virolog, medic specialist genetică medicală, diverse specializări în bioinginerie medicală sau chiar designer de organe), sănătate și lifestyle (psiholog clinician, health shaper, terapeut cu specializare în terapie prin muzică), informatică (UX Designer, Cyber Security Agent), entertainment (Personal Memory Curator), Business și Mediu (Ethical Sourcing Officer, Bio Designer sau paleontolog).

Viitorul e mai aproape decât credem

Tova Ben Nun-Cherbis, președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

La prima vedere, aceste opțiuni de carieră par mult mai îndepărtate de realitate – aproape niște exerciții de imaginație science-fiction – decât sunt cu adevărat. În ceea ce privește așa-numita „economie a sănătății” (care economy), de exemplu, raportul „Jobs of the Future” listează 15 specializări (dintre care doar unele sunt emergente). Cu o singură excepție – specialiștii în fiziologie sportivă – niciuna nu este considerată ca fiind de nișă. Practic, toate celelalte 14 specializări medicale de viitor vor fi disponibile pe scară largă – o tendință inversă față de cea din domenii precum Științele informației și Inteligență Artificială, unde specializarea de nișă este norma.

Ar trebui ca actuala reformă în domeniul educației să țină cont și de astfel de proiecții de viitor? 

„În școala noastră reforma e începută de ani de zile, deoarece suntem conștienți că nevoile de pe piața muncii sunt în continuă schimbare, iar copiii noștri au nevoie de contact cu realitatea, de informații și explicații practice, o deschiderea minții în contact cu astfel de cunoștințe, deoarece viitorul e mai aproape decât credem. Curriculum trebuie completat cu altfel de exerciții vocaționale”, explică Tova Ben Nun-Cherbis, președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Aproape 30% din elevii din Suceava au pierdut bursa de merit, spune primarul localității, care anunță că nu mai suplimentează cuantumul minim. Ion Lungu: Să mai mărim celor care au 9,50 și cei care au 9,48 să nu primească deloc, mi se pare incorect

Mai mult de jumătate din numărul elevilor care beneficiau de bursă de merit au pierdut acest drept, după ce media minimă de acordare a crescut la 9.50, a declarat, miercuri,…
Vezi articolul

OFICIAL Programă pentru o disciplină nouă, la alegerea școlilor, care poate fi studiată din toamnă: “Introducere în Învățare Automată – Machine Learning” / Ce pot face elevii de la clasele a XI-a și a XII-a la această materie

Programa pentru noua disciplină “Introducere în Învățare Automată (Machine Learning)” a fost aprobată pe 14 iunie de către Ministerul Educației, se arată într-un comunicat primit pe redactie@edupedu.ro, trimis de președintele…
Vezi articolul

Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis / Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală

Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 vor învăța la liceu după programe școlare și manuale noi, vor avea planuri-cadru noi și vor da un Bacalaureat cu…
Vezi articolul

Profesoara și lingvista Gabriela Pană Dindelegan: Programele școlare au redus continuu studiul latinei, după cum au eliminat și gramatica din liceu. Modelul altor țări neromanice, ca Anglia sau Germania, care păstrează latina în programa obligatorie, ar trebui să dea de gândit Ministerului Educației

Studiul limbii latine și al gramaticii în școlile din România a suferit o reducere semnificativă în ultimii ani, ceea ce afectează formarea lingvistică și intelectuală a elevilor, avertizează lingvista Gabriela…
Vezi articolul