Copiii cu probleme de greutate corporală, cei mai discriminați în școală, potrivit părinților – sondaj al Consiliului pentru Combaterea Discriminării

Cei mai discriminați elevi sunt cei care se confruntă cu probleme de greutate (71%), sunt de părere părinții intervievați în cadrul unui nou sondaj realizat de Consiliul pentru Combaterea Discriminării – „Percepții și atitudini privind discriminarea în școli”. Următorii discriminați sunt elevii din familii sărace (69%), apoi cei de etnie romă (67%), cei cu dizabilități fizice (64%) și cei cu dizabilități psihice (62%).

Potrivit părinților, categoriile care discriminează cel mai mult sunt elevii, urmați chiar de părinții lor, apoi profesorii.

Părinții mai menționează în cadrul sondajului că 30% din copii spun acasă că se simt discriminați pentru aspectul lor fizic, 27% pentru statutul lor social și 16% pentru mediul de proveniență.

La întrebarea „Dvs. personal, în ce măsură considerați că în școlile din România există cazuri de discriminare pe diverse criterii, cum ar fi: rasă, etnie, religie, orientare sexuală etc.?”, 46% din părinți au răspuns „În mică măsură”, 36% „În mare măsură”, 9% „Deloc”, 6% „În foarte mare măsură” și 2% „Deloc”.

Întrebați în ce măsură consideră că discriminarea reprezintă o problemă în școala în care învață copiii lor, aceștia au răspuns în proporție de 43% „În mică măsură”, 34% „Deloc”, 18% „În mare măsură”, 4% „În foarte mare măsură” și 1% au spus că „Nu știu”.

Principalele forme de manifestare a discriminării identificate sunt: agresiuni verbale dinspre ceilalți elevi (83%), agresiuni fizice dinspre ceilalți elevi (49%), neintegrarea în colectiv (42).

Părinții consideră că cel puțin o anumită formă de discriminare este exercitată de profesori și se manifestă prin defavorizarea la note – 37% – și ignorarea victimelor de către profesori – 35%.

Părinții cred de asemenea că elevii discriminați sunt agresați verbal de către profesori – o treime din răspunsuri a vizat această chestiune. De altfel, și profesorii au răspuns că o formă de manifestare a discriminării sunt ignorarea elevului de către profesor, agresiunile verbale, precum și segregarea elevilor.

Aceste date indică o nevoie de cunoaștere mai bună a regulamentului intern privind comportamentul profesorilor în clasă și față de elevi și o nevoie a profesorilor de instrumente pentru gestionarea situațiilor delicate/sensibile cu potențial de conflict, care pot apărea între elevi și profesori dar și doar între elevi, potrivit studiului.

Aproape jumătate (49%) dintre profesorii intervievați consideră că discriminarea este o problemă în școală chiar dacă o mare parte dintre aceștia o percep ca fiind la nivel redus. De asemenea, un procentaj aproape egal (39%) dintre profesori își amintesc să fi observat cazuri de discriminare cauzate chiar de profesori în interiorul proprii școli.

Aceste date indică că percepția despre ce anume constituie un incident de discriminare poate fi diferită chiar de la profesor la profesor în cadrul aceleiași școli, conform sondajului. Potrivit CNCD, situația arată necesitatea continuării formării profesorilor privind definiția și semnificația actelor de discriminare.

Un procentaj important dintre profesorii la nivel gimnazial și liceal declară în sondaj că sunt familiarizați doar în mică măsură cu privire la legislația privind combaterea discriminării (3% dintre aceștia declarând că nu o cunosc deloc). Mai departe, 15% dintre aceștia consideră că politica școlii privind combaterea discriminării nu este clară și 1 din 10 profesori consideră că măsurile anti-discriminare nu sunt implementate decât în mică măsură.

Specialiștii spun că există nevoia unor cursuri privind legislația pentru combaterea discriminării și politicile naționale cât și cele ale școlii pe acest subiect, adresate profesorilor. Există discrepanțe în rândul profesorilor privind nivelul de informare și cunoștințe pe tema nondiscriminării. Prin urmare, CNCD recomandă organizarea unor sesiuni de informare în cadrul școlii în mod regulat (o dată pe an) cu participarea tuturor profesorilor din acea școală.

Printre principalele măsuri de implementare a politicilor anti-discriminare, după cum mai arată sondajul, sunt: abordarea subiectului la orele de dirigenție și discuția la ședințele cu părinții și în consiliul profesoral. Într-o mai mică măsură acestea sunt implementate prin cursurile pentru profesori (46%) sau prin grupuri de sprijin.

Promovarea culturii grupurilor minoritare este printre ultimele metode la care se apelează pentru implementarea politicilor anti-discriminare în școli. Totodată, un sfert dintre profesori consideră că măsurile implementate nu sunt suficiente pentru combaterea discriminării.

De altfel, profesorii înșiși consideră că școala s-ar putea implica mai activ în dezvoltarea de activități pentru promovarea toleranței (81%). Având în vedere că aproape 1 din 3 profesori au declarat că intervin doar atunci când apare o situație critică de discriminare fără să întreprindă activități de prevenire sau combatere a acestor incidente, reiese o oportunitate de a oferi mai multe resurse profesorilor pentru prevenție și combatere.

Datele arată că măsurile care se iau în prezent – discuția incidentului/abordarea discriminării la orele de dirigenție sau la orele cu părinții – sunt insuficiente pentru combaterea discriminării, spun specialiștii CNCD. Sondajul arată că o majoritate covârșitoare de părinți, profesori și reprezentanți ISJ consideră că lipsa educației este cauza principală a discriminării.

Acest lucru, cuplat cu lipsa de contact cu o persoană dintr-o anumită minoritate sau frica de străini sau persoane diferite, duce la incidente de discriminare care nu pot fi combătute doar prin discuții sterile. CNCD spune că este nevoie de o abordare pro-activă prin apropierea grupurilor majoritare de cele minoritare prin evenimente de promovare (precum Ziua Culturii Romilor de exemplu), abordarea subiectului în cadrul cursurilor (prezentarea diferitelor religii la nivel mondial), discuții deschise/ dezbateri despre subiecte sensibile (elevii din clasele 11 și 12 pot organiza dezbateri privind drepturile civice etc.)

Există în continuare rate foarte mari de intoleranță privind anumite categorii de persoane din grupuri minoritare – romi, homosexuali, imigranți – mai ales din partea părinților – 20% dintre aceștia declarând că nu acceptă deloc persoanele cu orientare homosexuală.

În această privință, CNCD recomandă combaterea discriminării la nivelul adulților prin difuzarea de campanii de informare în spațiul public, pentru părinți și formare adecvată pentru cadrele didactice.

Profesorii sunt percepuți, atât de părinți cât și de reprezentanții ISJ, a fi categoria de persoană care discriminează cel mai puțin. Însă, aproape jumătate din profesorii respondenți declară că nu sunt de acord cu căsătoria dintre persoane de același sex, 28% dintre profesori sunt parțial de acord cu afirmația că maghiarii nu sunt loiali statului român și aproape 1 din 5 consideră că majoritatea romilor sunt leneși și încalcă legea.

O majoritate – 77% – dintre respondenți consideră că inspectoratele școlare (ISJ) au fost implicat doar în mică măsură sau neimplicat deloc în procesul de elaborare a Strategiei naționale pentru combaterea discriminării.

Conform datelor colectate, 1 din 10 reprezentanți ISJ consideră că nu le sunt foarte cunoscute măsurile anti-discriminare și 1 din 4 consideră că politicile pentru combaterea discriminării nu sunt suficient de clare. Însă, 92% din reprezentanții inspectoratelor școlare spun că există o politică pentru combaterea discriminării în școli propusă de Ministerul educației și 75% consideră că politicile pentru combaterea discriminării sunt clare.

În același timp, un procentaj important dintre profesorii la nivel gimnazial și liceal declară că sunt familiarizați doar în mică măsură cu privire la legislația privind combaterea discriminării, 3% dintre aceștia declarând că nu o cunosc deloc.

Mai departe, 15% dintre aceștia consideră că politica școlii privind combaterea discriminării nu este clară și 1 din 10 profesori consideră că măsurile anti-discriminare nu sunt implementate decât în mică măsură.

CNCD recomandă elaborarea unei noi Strategii naționale pentru combaterea discriminării pentru următorii 5 ani.