Consumul de media în rândul copiilor și adolescenților a crescut mai rapid în ultimii doi ani decât în anii dinaintea pandemiei, dar cititul a stagnat – studiu american

525 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Utilizarea media a crescut mult mai mult în ultimii doi ani decât în cei patru ani ce au precedat pandemia, dar nu toate formele de media au fost consumate la fel de mult: în timp ce timpul petrecut pe ecrane s-a extins substanțial, cititul cărților a rămas la același nivel, potrivit unui nou studiu realizat în SUA de organizația Common Sense Media, pe baza unui eșantion declarat reprezentativ pentru populația de copii și tineri din această țară.

Astfel, utilizarea media a crescut cu 17% în medie pentru elevii de 8-12 ani și pentru adolescenți (13-18 ani) între 2019-2021, un ritm considerabil mai alert decât în anii precedenti. Astfel, dacă un copil de 8-12 ani petrecea în fața ecranelor, în scopuri de divertisment, 4 ore și 36 minute pe zi în medie în 2015, până în 2019 timpul a crescut ușor, până la 4 ore și 44 minute. Dar de atunci până în 2021, timpul petrecut “pe ecrane” a crescut cu aproape trei sferturi de oră, până la o medie 5 ore și 33 de minute.

  • În cazul adolescenților, timpul petrecut cu distracția “pe ecrane” a crescut în mod similar, dar la valori mult mai ridicate: de la o medie de 6 ore și 40 minute pe zi în 2015, în 2019 ajungea la 7 ore și 22 de minute, iar în 2021 – la 8 ore și 39 de minute în medie pe zi.

Pentru toți copiii de 8-18 ani, urmărirea clipurilor video online este activitatea media favorită, indiferent de profilul socio-demografic. Astfel, peste 60% dintre ei spun că apreciază “mult” această activitate, comparativ cu următoarele în clasamentul preferințelor: 48% dintre copiii de 8-12 ani spun că apreciază “mult” televiziunea, iar 39% dintre adolescenți spun că apreciază “mult” jocurile video).

Întrebați care ar fi site-urile de care n-ar putea să se lipsească, o treime dintre adolescenți – la distanță mare față de următorul canal – este YouTube (ales de 32% dintre tineri), urmat de rețele sociale precum Snapchat, Tiktok sau Instagram (20%-13%-13%). Rețele precum Discord sau Facebook sunt menționate în acest sens de doar 6% dintre adolescenți.

  • În social media, adolescenții au ajuns să petreacă aproape o oră și jumătate în medie pe zi, chiar dacă spun că nu le face la fel de multă plăcere ca atunci când consumă alte tipuri de media.

Iar dintre toate formele de media luate în considerare, una singură a stagnat în ultimii doi ani, comparativ cu cei cinci ani ce au precedat pandemia: cititul. Doar o treime (34%) dintre copiii de 8-12 ani și o cincime dintre adolescenți (21%) spun că au citit pentru propria plăcere în 2021. În medie, copiii și adolescenții petrec 34 de minute pe zi citind fie cărți, fie reviste, ebook-uri sau articole online.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Raport Banca Mondială

S-a depășit etapa educației pentru mediu, care se predă deja în școli, se trece la dezvoltare durabilă – Societatea de Geografie din România salută raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul” prin recomandări, sugestii și corecturi pe text

În alte sisteme de educație din Europa s-a depășit etapa educației pentru mediu – care există deja și în școala românească – și s-a trecut la educația pentru dezvoltare durabilă,…
Vezi articolul
Domnica Petrovai

Domnica Petrovai, psihoterapeut: Cred că investiția în starea de bine a adulților – profesori și părinți – este cea mai valoroasă, pentru că are un impact direct asupra copiilor. Este copleșitor sentimentul de neîncredere, cu impact foarte puternic și asupra rezultatelor școlare

„Cred că vom avea copii mai încrezători, dacă vor trăi și vor învăța în comunități – cum este școala – și în familii, unde starea de bine va fi la…
Vezi articolul

Oana Moraru, despre Evaluările Naționale: În nicio școală de stat din România, profesorii nu sunt evaluați oficial și cu niciun fel de consecințe pe ce efect au ei în clasă în mințile copiilor / Profesorii, cu câteva excepții, nu știu să predea la alt nivel decât „explic, înțeleg, identific, subliniez, definesc”

Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce elevii nu mai învață lecția în clasă, așa cum ar trebui: profesorii sunt slab pregătiți, iar rezultatele…
Vezi articolul

Cine este noua ministră a Educației din Franța, Nicole Belloubet: tehnocrată de stânga, profesor de drept public și fost ministru al Justiției, a contestat în trecut centralizarea impusă școlilor

Franța are un nou ministru al Educației de câteva zile, după ce președintele Emmanuel Macron a eliberat-o din funcție pe Amélie Oudéa-Castéra, în urma scandalului generat de declarațiile cu privire…
Vezi articolul