Consiliul Național de Etică poate analiza cazuri precum cel al acuzațiilor de plagiat aduse ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, dacă există “sesizări asumate de o persoană” sau, în lipsa acestora, în eventualitatea unor autosesizări, a explicat pentru Edupedu.ro Dacian Dragoș, președintele acestui for. El a indicat procedurile care se aplică în situația acuzațiilor la adresa lui Cîmpeanu și care implică instituția pe care o conduce.
Dacian Dragoș, care este și președintele comisiei de etică a Universității Babeș-Bolyai, a precizat că nu poate comenta acest caz deoarece ar însemna o antepronunțare, având în vedere că subiectul poate ajunge în analiza Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI). Instituția se și poate autosesiza, în cazul în care este vorba despre un caz tratat în presă. Dar el a indicat ce prevederi și reglementări se aplică în acest caz și în ce mod.
- Amintim că jurnalista Emilia Şercan a publicat pe PressOne.ro o anchetă jurnalistică în care arată că ministrul Educaţiei a plagiat un curs universitar şi cum şi-a „însuşit fraudulos şi paternitatea” mai multor capitole semnate anterior de alţi autori.
“În principal, noi lucrăm pe bază de sesizări asumate de o persoană. Dar, în cazul în care există o “publicitate” foarte mare a unui caz, în presă, ne putem autosesiza conform legii. Autosesizarea cu privire la un anumit caz poate fi înregistrată în plenul Consiliului. Următoarea ședință a Consiliului este 27 octombrie”, a spus Dacian Dragoș pentru Edupedu.ro.
- Consiliul Național de Etică (formulă prescurtată pentru numele complet al CNECSDTI) este un organism consultativ care funcționează pe lângă Ministerul Cercetării. Atribuția sa principală este analiza sesizărilor de abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, iar forul poate recomanda sancțiuni în cazul în care constată astfel de abateri. Componența nominală a Consiliului, ce cuprinde reprezentanți ai institutelor de cercetare, ai universităților, ai patronatului și sindicatelor din cercetare, poate fi consultată aici.
Dacian Dragoș a precizat că nu poate comenta pe acest caz, deoarece ar putea însemna o autopronunțare, având în vedere că situația ministrului Sorin Cîmpeanu ar putea ajunge în analiza CNECSDTI, universitățile fiind instituții care fac și cercetare, nu doar activități de predare.
Potrivit lui Dacian Dragoș, prevederile legii, prezentate mai jos, înseamnă că, dacă se înregistrează o sesizare în cazul acuzațiilor aduse lui Sorin Cîmpeanu, sesizarea este întâi analizată de instituția unde era încadrat acesta în momentul situației semnalate în acuzațiile de plagiat, adică Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV). Doar apoi, dacă trece termenul de analiză fără nicio soluție din partea comisiei de etică a universității respective, cazul poate fi discutat de CNECSDTI. Pe de altă parte, dacă la mijloc este o autosesizare a Consiliului, acesta poate analiza direct cazul.
La USAMV, Sorin Cîmpeanu este în prezent rector, dar s-a suspendat temporar din funcție, pe perioada exercitării mandatului de ministru. Rector interimar este Răzvan Ionuț Teodorescu.
Ce prevede legea
- Dacian Dragoș a indicat faptul că în situația de față este relevantă Legea 206/2004, care, la articolul 7, prevede:
“Consiliul Naţional de Etică are următoarele atribuţii:
a) propune modificări ale Codului de etică;
b) elaborează coduri de etică pe domenii ştiinţifice, pe care le propune spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare;
c) abrogată;
d) urmăreşte aplicarea şi respectarea de către unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, precum şi de către personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită morală şi profesională;
e) formulează opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii;
f) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor sau contestaţiilor ori prin autosesizare;
f^1) emite hotărâri prin care se constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în cazurile în care au fost constatate abateri, hotărârile numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de respectivele abateri şi stabilesc sancţiunile ce urmează a fi aplicate.
g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.”
- Aceeași lege prevede, la art 4^2:
“(1) Sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt analizate în două etape detaliate în Codul de etică:
a) analiza la nivelul instituţiei în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs, denumită prima etapă, care se desfăşoară conform art. 11 şi prevederilor Codului de etică;
b) analiza la nivelul Consiliului Naţional de Etică, denumită etapa a doua.
(2) Consiliul Naţional de Etică are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri:
a) dacă prima etapă a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape;
b) dacă prima etapă nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3).
(3) Abrogat.
(4) Pentru contestaţii ce se încadrează în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), Consiliul Naţional de Etică informează în scris şi pe căi electronice instituţia vizată de contestaţie în termen de două zile lucrătoare de la primirea contestaţiei.
(5) Consiliul Naţional de Etică poate analiza abateri de la normele de bună conduită şi în urma autosesizării.
(6) Pe perioada analizei Consiliului Naţional de Etică, instituţia sau instituţiile vizată/vizate de sesizare ori de contestaţie pune/pun la dispoziţia Consiliului Naţional de Etică orice date, documente sau probe materiale cerute de acesta.
(7) Consiliul Naţional de Etică elaborează un raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestaţiei prevăzute la alin. (2) ori de la data autosesizării; raportul conţine hotărârea argumentată privind existenţa unei sau unor abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, precum şi identificarea persoanelor vinovate şi sancţiunile propuse, dacă este cazul; raportul se face public pe site-ul web al Consiliului Naţional de Etică.”
- Ce spune Art. 11 despre procedurile de analiză a sesizărilor:
“1) Procedurile pe care comisia de etică, respectiv comisia de analiză le desfăşoară în cazul sesizărilor scrise, iniţiate de persoane fizice sau juridice cunoscute, ori în urma autosesizării sunt detaliate în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(2) Comisia de etică şi comisia de analiză păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării, conform procedurilor detaliate în Codul de etică.
(3) Comisia de analiză elaborează un raport care se aprobă de către comisia de etică, se comunică autorului sesizării în scris şi se face public pe site-ul web al instituţiei în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării; în cazul constatării unor abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, raportul numeşte persoanele vinovate şi stabileşte una sau mai multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 11^1; persoanele vinovate pot fi diferite de persoanele vizate în textul sesizării.
(4) Raportul comisiei de analiză este avizat de către consilierul juridic al instituţiei. Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de analiză revine instituţiei.
(5) Raportul comisiei de analiză poate fi contestat la Consiliul Naţional de Etică de către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării; contestaţia va conţine obligatoriu o copie simplă după sesizarea iniţială şi după raportul comisiei de analiză.
(6) În cazul în care o contestaţie nu a fost înaintată către Consiliul Naţional de Etică în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării prevăzute la alin. (3), sancţiunile stabilite de comisia de analiză sunt puse în aplicare de către conducătorul instituţiei sau de către consiliul de administraţie, după caz, în termen de 45 de zile calendaristice de la data comunicării raportului conform alin. (3).”
- Ce spune art. 11^1 privind sancțiunile pe care le poate decide conducerea instituției unde s-au constatat abateri:
“Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, conducerea unităţii sau instituţiei aplică personalului de cercetare-dezvoltare una ori mai multe dintre următoarele sancţiuni, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (6):
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;
d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
e) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare;
f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.”
- Ce spune Art. 14 referitor la sancțiunile pe care le poate stabili Consiliul Național de Etică, în funcție de natura și gravitatea abaterii:
“(1) Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, Consiliul Naţional de Etică stabileşte aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;
c) abrogată;
c) abrogată;
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării;
i) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
j) îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului;
k) oprirea finanţării proiectului;
l) oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor.”
De ce cazul Cîmpeanu ar ține de CNECSDTI și nu de CNATDCU, instituția aflată până acum în prim plan pentru analiza doctoratelor plagiate
Acuzațiile aduse ministrului Cîmpeanu vizează plagiat în materiale folosite pentru predare. Abaterile are țin de etica cercetării “în publicații, cărți, articole, granturi de cercetare etc.” intră în analiza comisiei de etică a universității, iar de acolo merg la CNECSDTI, după caz. În același timp, CNATDCU este instituția care analizează abaterile de la etică în tezele de doctorat.
Cum explică CNECSDTI, pe site-ul său, diferențele dintre cele trei consilii naționale responsabile pentru etica academică:
“Există 3 consilii naționale care se ocupă de etica academică!
- Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) analizează abaterile de la etica cercetării în cazul tezelor de doctorat!
- Consiliul National de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) analizează orice alte abateri de la etica cercetării, în publicații, cărți, articole, granturi de cercetare etc., după ce se pronunță Comisia de etică internă de la nivel de instituție
- Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) analizează sesizările privind abaterile de la etica managementului universitar (ex: promovări, abilitări etc.)”