Consiliul Național al Rectorilor – organizația reprezentativă pentru elita universitară, unde praful se așterne, la propriu, pe clanță. Modul opac în care funcționează forul condus de 9 ani de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, revenit în funcția de președinte în pofida acuzațiilor de plagiat

Organizația prin intermediul căreia universitățile ar trebui să se facă auzite în relația cu autoritățile, Consiliul Național al Rectorilor, a devenit o organizație complet opacă. Condusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, forțat să plece din funcție în urma unui scandal de plagiat, organizația ce reunește liderii mediului universitar românesc își derulează activitatea fără ca terțe părți să aibă acces facil la informații privind statutul, modul de organizare și funcționare sau membrii săi. La sediul ei s-a așternut praful inclusiv pe clanță, la propriu, site-ul web este nefuncțional de multă vreme, comunicările sunt făcute selectiv, iar președintele, până deunăzi omniprezent în media, refuză să răspundă jurnaliștilor.

• Între timp, CNR dă comunicate prin care, fără să aibă atribuții, se pronunță pe teme de plagiat în cazul propriului său președinte, după ce, recent, s-a făcut remarcată doar printr-o atitudine mai degrabă de încuviințare tacită în dezbaterile privind proiectul legii învățământului superior, evitând toate punctele fierbinți ridicate în spațiul public.

Ce este și ce face Consiliul Național al Rectorilor?

În contextul recentelor comunicate prin care CNR îi lua apărarea lui Sorin Cîmpeanu, întâi ca ministru, apoi ca persoană care a redevenit președinte al organizației, Edupedu.ro a încercat să afle mai multe despre modul de funcționare și organizare al asociației în acest moment: care este statutul CNR? Cine sunt membrii organizației? Cine sunt vicepreședinții ei? Cum se finanțează?

De ce este important: pentru că această asociație reprezintă elita mediului universitar, cea care reprezintă unitar instituțiile de învățământ superior în relația cu Ministerul Educației. Iar prin comunicatele sale exprimă punctul de vedere majoritar al universităților în dezbaterile publice. Universitățile se exprimă, adesea, și pe cont propriu sau prin intermediul unor consorții – de exemplu, Consorțiul Universitaria, sau celelalte care s-au pronunțat în vară pe tema proiectelor de legi ale educației – însă CNR reunește vasta majoritate a instituțiilor de profil, iar rolul său consultativ este prevăzut inclusiv în actuala Lege a educației.

Scopul asociației CNR, așa cum este raportat la Registrul Național ONG, este, după modificări: “Aplicarea în mod unitar a Legii învățământului, a Legii statutului personalului didactic, a altor legi și acte normative în domeniul învățământului, precum și realizarea autonomiei universitare în mod plenar și fără discriminări”.

Dar:

• CNR nu are o pagină web funcțională de cel puțin un an și jumătate (pentru CNR-Romania.ro, ultima pagină activă agregată  de Internet Archive) este din 17 februarie 2020, iar cea mai veche pagină care figurează “în construcție”, dintre cele agregate, este 20 aprilie 2021). Nici vechile pagini nu aveau informații detaliate despre organizație, deși rubricația există – detalii mai jos

• Edupedu.ro a încercat în mod repetat, în ultima vreme, să-l contacteze pe președintele CNR, Sorin Cîmpeanu – ultima dată în cursul zilei de joi, în vederea solicitării unor informații pentru acest articol. Dar acesta a evitat constant să răspundă, atât pe telefon, cât și prin intermediul mesageriei electronice.

Prin intermediul unui telefon asociat de Google Consiliului Național al Rectorilor, am fost direcționați să transmitem întrebările prin intermediul unei adrese de e-mail, office@cnr-romania.ro. Până în momentul publicării acestui articol, nu am primit niciun răspuns, deși informațiile ar fi trebuit să fie la îndemână: statutul, lista membrilor, vicepreședinții, procedura de finanțare, numărul de întruniri și de comunicări din ultimii doi ani. Vom publica informațiile solicitate în momentul în care le vom primi.

Pe lângă toate acestea, ne-am deplasat și la sediul CNR, cel raportat în informațiile oficiale (precum cele de la Ministerul Finanțelor). Adresa Consiliului Național al Rectorilor este în zona ocupată de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), adică universitatea condusă de Sorin Cîmpeanu în calitate de rector. Adresa este într-o “casă de oaspeți” a universității, mai precis: “Mărăşti 59 Bl:CASA DE OASPETI – Bucuresti sect 1”.

Acolo, CNR ocupă o casă mică lângă un teren de fotbal. Joi, 20 octombrie, am găsit o clădire cu ferestre opace, unde pânzele de păianjen și praful se așezaseră pe clanță și pe tocul ușii, semn că nu mai circulase nimeni de multă vreme pe acolo. Intrarea nu avea listat niciun program, anunț sau alt înscris despre activități. La aceeași adresă, în micuța clădire, este găzduit și Consorțiul Universităților pentru Științele Vieții (consorțiu al universităților de tip USAMV, și el activ: a se vedea luarea de poziție apreciativă pe tema proiectelor de legi ale educației, în dezbaterile din vară), după cum se menționează pe harta campusului USAMV-Herăstrău.

Ce informații există public despre CNR

Organizația nu pune la dispoziția publicului nicio informație despre activitatea sa, cu excepția rarelor comunicate de presă. Iar acestea sunt transmise selectiv – ultimele două, referitoare la persoana lui Sorin Cîmpeanu în cazul de plagiat, au fost transmise unor publicații și agenției Agerpres, dar Edupedu.ro, care obișnuia să primească astfel de informări, nu a fost printre destinatari. Iar unii dintre membrii organizației au precizat, chiar, că nu au fost de acord cu acele comunicate – după cum Edupedu.ro a scris aici și aici – sau nu s-au exprimat pe această temă în cadrul discuțiilor desfășurate pe grupul de WhatsApp al CNR.

Prezența web:

Site-ul CNR-Romania.ro ne spune că este în reconstrucție. Pentru informații, există un telefon accesibil prin căutare pe Google sau pe versiuni vechi ale site-ului, accesibile prin Internet Archive, telefon la care o doamnă ne-a indicat să transmitem întrebările pe e-mail, la adresa office@cnr-romania.ro. Potrivit Rotld.ro, domeniul cnr-romania.ro este deținut pe persoană fizică (datele nu sunt menționate din cauza GDPR), iar serverele sunt ale USAMV.

Versiuni mai vechi ale site-ului CNR-Romania.ro, arhivate de Internet Archive, nu erau nici ele actualizate complet, dar conțineau mai multe date: cu cât mai vechi, cu atât mai detaliate.

• Ultima versiune disponibilă, cea din februarie 2020, are date de contact, despre componența biroului permanent de atunci (care mai cuprindea, pe lângă președinte, un secretar general și nu mai puțin de 17 vicepreședinți – inclusiv rectori aflați acum la al treilea mandat, realeși în 2020, deși legea permite, teoretic, doar două mandate. Paginile despre rezoluții, documente, lista completă a membrilor nu erau însă active.

• Nici paginile vechi, precum aceasta din 1 august 2014, nu ofereau informații detaliate, dar prezentau mai multe date decât versiunile mai noi. Atunci site-ul prezenta anunțuri, comunicate, dar și o listă a membrilor – 93 în total, printre care 11 vicepreședinți, președintele Sorin Cîmpeanu și președintele de onoare Ecaterina Andronescu.  

Tot paginile vechi de Internet indică și baza de funcționare a CNR: 

• Potrivit prezentării din 2014, “Consiliul Național al Rectorilor (C.N.R.) este un organism național consultativ, neguvernamental, independent politic și non-profit, înființat în temeiul OG 26/2000 și Legii Educației Naționale nr.1/2011”. (Notă: președintele actual – în exercițiu și acum opt ani – este membru al Partidului Național Liberal)

• Potrivit paginii din 2020, “CNR are ca scop asigurarea aplicării în mod unitar a Legii Educaţiei Naţionale şi altor prevederi normative de profil, precum şi asigurarea autonomiei universitare. CNR reprezintă universităţile acreditate din România, în raport cu autorităţile statului, fiind singurul organism de promovare a intereselor universităţilor în raport cu acestea, inclusiv în procesul legislativ care afectează educaţia şi cercetarea. Membrii CNR conlucrează pentru a-şi îndeplini responsabilităţile asumate în domeniile de predare, cercetare, promovare a tinerilor cercetători şi specialiştilor, educaţie continuă, transfer tehnologic, schimb de cunoştinţe şi cooperare internaţională.”

Legislația pe baza căreia funcționează

După cum se menționează pe vechile pagini web, CNR a fost înființat în temeiul OG 26/2000, anume ordonanța privind înființarea asociațiilor și fundațiilor. 

Este invocată și Legea Educației Naționale 1/2011. În versiunea ei actuală, aceasta menționează rolul CNR de organism activ în discuțiile și consultările avute de autorități în procesul decizional. În special:

• “Articolul 14 (1) Ministerul Educației și Cercetării proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor, structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat, particulare și confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilor reprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative ale studenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceri și organizațiilor neguvernamentale finanțatoare”

• “Art. 221 (2) În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației și Cercetării colaborează cu Consiliul Național al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universităților, cu autorități și asociații profesionale și științifice naționale și internaționale reprezentative, federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ superior și cercetare, precum și cu federații studențești legal constituite la nivel național. Reprezentanții acestor structuri sunt parteneri de dialog social.”

Potrivit datelor depuse la Ministerul de Finanțe, Consiliul Național al Rectorilor a avut anul trecut venituri totale (din activități fără scop patrimonial) de 365039 de lei, cheltuieli de 223990 lei și un excedent de 141049 lei. Efectivul de personal: 4 persoane. 

• Valorile sunt comparabile cu cele din 2020, când, tot cu un efectiv de patru persoane, avea venituri totale de 370.000 de lei, cheltuieli totale de 173.854 de lei și excedent de 196.146 de lei. Pentru anul 2020, e de notat că Țiu Veronica, fost director de cabinet în Ministerul Educației în mandatul lui Sorin Cîmpeanu, specifica în declarația de avere venituri de 24.000 de lei de la C.N.R. (venituri din activități administrative).

Pe de altă parte, CNR avea, în 2018, un efectiv de opt persoane și venituri substanțial mai mari: 813.255 lei, cheltuielile raportate fiind de  peste un milion de lei (1.071.716 lei). Creșterea era, atunci, spectaculoasă față de anul 2016, ultimul pentru care există date publice la Ministerul de Finanțe și în care veniturile erau comparabile cu cele din ultimii ani (390.000 de lei).

Rectori contactați de Edupedu.ro au spus că universitățile conduse de ei achită anual cotizații la CNR, în sumă de 5000 de lei anual, după cum au precizat o parte dintre ei. Raportând veniturile de anul trecut, de 365039 lei, la cei 73 de membri cu drept de vot (cât a declarat recent fostul președinte interimar Diana Moș că există), rezultă 5000 de lei venituri per membru, anual.

Sorin Cîmpeanu la conducerea CNR

Sorin Cîmpeanu, Senator PNL, partid în care a ajuns via ALDE, este președinte al Consiliului Național al Rectorilor pentru un timp aproape la fel de îndelungat ca cel în care a exercitat poziția de rector al USAMV. El a devenit rector al Universității de Agronomie în 2012, iar acum se află la al 3-lea mandat, în condițiile în care legea prevede două mandate “complete” pentru rectori – or, el a avut momente de suspendare din funcție, ceea ce i-a permis să candideze pentru un mandat “extra”.

Potrivit ultimului CV de pe site-ul guvernului, Sorin Cîmpeanu a venit la conducerea CNR un an mai târziu, în iulie 2014. A rămas în funcție, după realegeri, până în decembrie 2020, când s-a suspendat pentru a prelua funcția de ministru al Educației. Ultima dată a fost reales președinte CNR cu doar câteva luni înainte să fie numit ministru.

El a revenit în funcția de rector USAMV imediat după demisia din funcția de ministru, iar nu după mult timp și-a reluat și atribuțiile de președinte CNR. Ambele mișcări au fost făcute fără vreun anunț public, după cum Edupedu.ro a scris aici și aici.

În prezent, potrivit declarațiilor date recent pentru Edupedu.ro de Diana Moș, ultimul președinte interimar din perioada când Sorin Cîmpeanu era ministru, CNR are 73 de membri cu drept de vot.

Majoritar, aceștia fie au fost de acord, fie au tăcut în ceea ce privește două comunicate pe care organizația le-a dat în sprijinul lui Sorin Cîmpeanu: unul în ultima zi a mandatului de ministru, în care își exprimau sprijinul față de el chiar când era pe punctul să demisioneze, iar al doilea după revenirea lui la conducerea Consiliului. În acesta din urmă, CNR se pronunța pe chestiuni de plagiat, deși nu are vreo atribuție în acest sens: aprecia public faptul că actualul rector USAMV nu a plagiat, așa cum a indicat o anchetă a jurnalistei Emilia Șercan.

Ziarista a publicat, ulterior, o listă cu peste 50 de semnatari ai celui de-al doilea comunicat al rectorilor, în afacerea plagiatului. Edupedu.ro a semnalat că unii membri nu au fost de acord sau nu s-au exprimat prin vot în privința celor două luări de poziții ale CNR.

• Comunicatele CNR în sprijinul lui Sorin Cîmpeanu sunt în contrast cu cel emis de organizația similară a universităților din Franța, care i-au cerut lui Cîmpeanu să se retragă de la conducerea Agenției Universitare a Francofoniei în contextul scandalului de plagiat. 

De notat că, în dezbaterile privind proiectul legii învățământului superior din vară, CNR a avut o poziție mai degrabă retrasă, lăsând locul consorțiilor universitare. Dacă rectorii au evitat, în general, să se pronunțe pe temele sensibile, precum cele legate de amnistierea plagiatorilor, consorțiile și-au exprimat în ansamblu sprijinul pentru proiectul de lege, însă cele mai mari universități au adoptat o atitudine precaută. Instituții precum Universitatea din București, UBB sau SNSPA s-au exprimat în repetate rânduri, mai mult sau mai puțin categoric, în dezacord sau rezervate față de mai multe dintre propuneri – așa cum s-a întâmplat ulterior, în privința lor, și în cazul luărilor de poziție ale CNR.

• Pe lângă tema finanțării, scoasă în prim plan de fostul ministru Cîmpeanu, notabil a fost și faptul că proiectul prevedea o portiță prin care se permitea rectorilor să aibă mai multe mandate (lucru contestat explicit de către studenți).

Proiectele finale ale legilor educației nu au fost încă prezentate: ministrul nou, Ligia Deca, are discuții pentru actualizarea și corectarea acestora.