Prevederile din proiectele legilor educației ce permit colegiilor naționale să organizeze examene de admitere în clasa a IX-a sunt “imposibil de acceptat”, deoarece “nu face altceva decât să promoveze segregarea și eliminarea principiului egalității de șanse”, apreciază Consiliul Național al Elevilor. Acesta a prezentat, joi seară, principalele sale propuneri și comentarii pe seama proiectelor, pe care le va discuta, vineri, cu Ministerul Educației și pe care urmează să le înainteze acestuia sub formă de amendamente.
Organizația critică, în preambul, proiectele legilor din punct de vedere al modului cum acestea pun în aplicare proiectul “România Educată”: “Ne punem, așadar, semne de întrebare cu privire la modul în care vor fi implementate multe din propunerile proiectului Președintelui României, care ar putea aduce cu adevărat o schimbare de fond în educația românească.”
CNE prezintă propuneri de schimbare a legii și comentarii separate pentru diverse teme, de la burse la finanțarea educației. Edupedu.ro a realizat o selecție a acestora:
Despre burse:
“Elevii salută descentralizarea sistemului de acordare a burselor”, se arată în prezentarea CNE, care arată că, “pentru a asigura echitatea în acordarea burselor sociale, este necesară:
- Crearea unui „Fond național al burselor sociale”, astfel încât acordarea acestui tip de sprijin financiar pentru elevii aflați în nevoie (proveniți din medii socioeconomice dezavantajate, sau elevi care suferă de diverse afecțiuni medicale) să fie acordat conform unor criterii stabilite la nivel național, aplicate fiecărei unități de învățământ în mod obligatoriu
- Asigurarea unei formări pentru managerii școlari, astfel încât aceștia să poată desfășura analize de nevoi pentru stabilirea corectă a criteriilor de acordare a burselor, pentru a facilita tranziția de la un sistem centralizat de acordare a burselor la unul descentralizat, care pune mult mai mult accent pe nevoile specifice ale comunității (…)”
Transportul elevilor
Organizația apreciază prevederile din noua lege și cere preluarea acestora și în legea actuala, așa încât să se aplice din anul școlar 2022-2023. Printre propuneri:
- “Preluarea propunerilor din proiectul de lege în Legea educației naționale nr. 1/2011, astfel încât elevii să se poată bucura de gratuitate la serviciile de transport inclusiv în anul școlar 2022-2023, până ce noua lege va intra în vigoare;
- Introducerea obligativității pentru consiliile județene de a încheia, până la o dată stabilită, contractele de delegare a gestiunii serviciului public, și stabilirea unor sancțiuni aplicabile decidenților care nu își respectă această obligație;
- Introducerea unor norme suplimentare în textul legislativ, în așa fel încât să se stabilească foarte clar modul în care se va asigura subvenția operatorilor de transport (…).”
Admiterea în învățământul liceal
“Introducerea posibilității de organizare a unor examene de „preadmitere” pentru elevii care își doresc să urmeze cursurile colegiilor naționale este o propunere inechitabilă și imposibil de acceptat, care nu face altceva decât să promoveze segregarea și eliminarea principiului egalității de șanse atunci când vine vorba despre înscrierea în învățământul liceal,” spune Consiliul Național al Elevilor.
Propuneri:
- Păstrarea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a ca modalitate de înscriere în învățământul liceal;
- Calibrarea subiectelor de la Evaluarea Națională, astfel încât să se poată realiza o departajare clară între competențele de care dispun elevii, în baza unor standarde de evaluare bine definite;
- Promovarea și susținerea activității centrelor județene de excelență, care ar trebui să beneficieze de resurse suplimentare
- Oferirea posibilității pentru toate unitățile de învățământ liceal să aplice pentru statutul de unitate-pilot de excelență.
Bacalaureat:
CNE propune transformarea probei E din structura propusă pentru Bacalaureat într-o probă obligatorie.
Dincolo de prevederile pe tema bacalaureatului în sine, organizația cere:
- “Asigurarea unei formări continue pentru cadrele didactice, în așa fel încât trecerea de la un sistem de predare-evaluare axat pe cunoștințe la un sistem axat pe competențe să se facă fără niciun fel de problemă, în mod unitar, în fiecare sală de clasă.“
Incluziune și echitate
“În forma actuală, proiectul de lege conține capitolul ”Educația specială și educația incluzivă”, în care subiectul educației incluzive sau cel al echității nu este cu adevărat tratat, fiind pus semnul egal între educația incluzivă și educația specială.”
Consiliul elevilor cere, drept urmare, “Rescrierea completă a capitolului V”: “În acest sens, susținem organizarea unei întrevederi între specialiștii Ministerului Educației, organizațiile reprezentative ale partenerilor de dialog social și organizațiile cu activitate relevantă în domeniul incluziunii și desegregării educaționale”.
La același capitol, CNE mai solicită:
- “În ceea ce privește programul „Școala din spital”, propunem ca elevii să poată beneficia de cursurile acestui program indiferent de durata spitalizării, așa cum de altfel se menționează și în multiple documente de politică publică la nivel european și internațional;”
- “Extinderea ariei de participanți la programul de ”Învățare remedială” pentru elevii aflați în risc de abandon școlar și/sau risc de părăsire timpurie a școlii;”
Alte propuneri și comentarii:
CNE dorește redactarea unei secțiuni noi în cuprinsul legii, intitulată „Dreptul elevilor la reprezentare”.
Aceeași organizație mai solicită preluarea prevederilor din actuala legislație referitoare la componența comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor de director, director adjunct și director administrativ. În plus:
- “Introducerea unor sancțiuni pentru directorii care nu urmează programe deformare în domeniul managementului educațional. În actualul text legislativ, se prevede obligativitatea urmării acestora, însă nu se stipulează și sancțiunile care pot fi aplicate;”
Pe tema finanțării educației, organizația arată:
“În noul proiect de lege, se renunță la raportarea la PIB și se începe raportarea la bugetul național consolidat, pragul propus fiind 15%. Raportându-ne la situația actuală, aprobarea prevederii ar însemna dublarea fondului alocat educației în acest moment. Salutăm propunerea Ministerului Educației, însă ne exprimăm reticența cu privire la asumarea acestei prevederi de către decidenți“, scrie CNE în prezentarea sa, fapt pentru care cere:
- “Asumarea, de către Guvern, a unui calendar de creștere treptată a alocărilor bugetare pentru sectorul de educație”.
Adriana Vișean
Ștefan Lefter
G4Media.ro
R.P.
8 comments
Se mai întâmplă și greșeli. Nu numai eu greșesc, caută pe aici și ai să citești comentariile unor profesori și ai să vezi cât de “corect” sunt scrise. Da, am terminat facultatea de drept, la universitatea Titu Maiorescu, una dintre cele mai bune universități private
Legea asta a educației este total împotriva elevilor (cu mici excepții). Eleviii au dreptul la transport către școală, gratuit, atât la orașe cât și la sate. Elevilor trebuie să li se acorde mai multe drepturi. Ei, trebuie să își poate spune punctul de vedere, nu să li se închidă mereu gura, de către unii și alții. Generația de acum și cele care vor veni, merită mai multe drepturi, nu să aibă doar obligații și să fie forțați să facă ceva. Și eu am fost și elevă și studentă și susțin ca eleviii să aibă cât mai multe drepturi
Oana, elevul are în primul rand obligația sa învețe. Tu nu ai știut acest lucru! Din acest motiv ai scris virgula între subiect și predicat iar cuvântul “eleviii” se scrie cu doua litere i. Și mai sunt și alte greșeli gramaticale jenante pentru cineva care a fost și “studenta” . Asa se întâmplă cu elevii care au doar drepturi iar obligațiile sunt pentru profesori.
Socialismul ăsta nenorocit a ajuns să corupă toate clasele societății, atât pe verticală, cât și pe orizontală 😓
Domnilor, amestecul de termeni precum segregare, echitate, egalitate de șanse, specifice vrăjelilor de tip limbaj de lemn socialist, care sună foarte bine si cu priză la public, fără a spune în realitate vreo ceva întrucât nu se cunosc cu adevărat toate implicațile atât ale vorbelor proprii cât și ale problemelor în cauză, produc reverberații “revoluționare” în rândul celor vor să câștige la loto (dar cei mai mulți nu își iau măcar bilet).
Să le luăm pe rând. Întâi despre termeni.
Segregare. Acest termen utilizat în domeniul metalurgic, extins în domeniul rasial (german si american), a ajuns să fie extrem de atractiv socialistilor deoarece sugerează nu doar o posibilă ci chiar o factuală separare a claselor sociale. Adică, printr-un cuvânt afirmi ceva care nu poate fi dovedit. Căci, dacă atunci când filozoful Karl Marx a scos Manifestul Comunistului (1837), existau 2 clase binedefinite (țăranii si nobilimea) și una în formare (muncitorimea), între timp societatea umană per ansamblu a devenit mult mai diversă și mai omogenă, în care fiecare individ nu mai poate fi încartiruit obligat într-o anumită clasă, ci poate să facă orice dorește în funcție de propriile sale capacități. Aici intervine subtilitatea care nu convine socialismului : individ, capabilități proprii. Păi cum, eu dacă nu sunt capabil de ce să nu pot conduce mașini scumpe ?!? E o întrebare care frământă orice mic socialist. Iar răspunsul l-au identificat acolo unde este fundamentul oricărei acțiuni socialiste : banii. Socialiștii, în eroarea lor fundamentală, consideră că banii sunt cheia a orice pe lumea asta, fie de rău ori de bine. De aceea socialismul nu a produs si nu va produce vreodată bani, decât pe hârtie (împrumut, tipărire) dar sunt cei mai mari cheltuitori. Ei bine, Nu ai cum să ai “segregare” socială într-un mediu social bazat pe capabilități proprii, este un nonsesn perfect, o vrăjeală aproape perfectă. Aproape, căci vine la pachet (autosusținere) cu termenul următor utilizat, fără de care ridicolul ar fi evident:
Echitate. Acest termen iluminist francez, hrănit în sângeroasa și barbara “revoluție” franceză (prima mare revoluție socialistă modernă), a fost desăvârșit tot de germanul evreu Karl Marx, prin prima afirmație din același Manifest al Comunistului, de o violență extremă (care a și provocat în timp vreo câteva sute de milioane de morți) : toata proprietățile să fie la comun. ….. Avem proprietăți pe 3 dimensiuni : materiale, intelectuale și emoționale. Pe dimensiunea materială, cred că unii încă mai avem pe cineva foarte în vârstă care să ne povesteasca treaba cu colectivizarea. Pe cea intelectuală, sunt curios câți dintre idealiștii cu ochii pierduți, gen artiști, chiar unii cercetători samd, ar dori ca la rezultatele muncii lor să fie trecut un număr și nu numele său🤔. Iar pe dimensiunea emoțională avem empatia, un termen emfazic, utilizat în toate cercurile, fără a i se recunoaște măcar imposibilitatea : nu are cum un om vreodată să simtă ceea ce simte un altul. Dar este utilizat în sens educațional, adică să ne chinuim să înțelegem că alți oameni suferă mai mult ca noi … e un bullshit total, ce să mai. Revenind, echitatea, exprimă o acțiune, de a lua de la cineva care are mai mult iar cei care au mai puțin să primească mai mult. Depășind evidentul conținut violent, criminal, utilizarea termenului într-un context de acțiune viitoare, gen impunerea echității, relevă faptul că habar nu are vreo cineva ce se vrea întrucât nu a prezentat vreo cineva o stare de fapt care să necesite o astfel de tulburare prin impunerea echității, dacă ar fi să ignorăm idioțenia echității, în general.
Egalitatea de șanse.
Desenul ăla cu examenul pentru cățărare în copac la care se prezintă și un elefant si alte animale și cocoțat pe textul :” pentru corectitudine se impune același examen pentru toată lumea, cel de cățărat în copac”, a făcut carieră atât pentru socialiști care au evidențiat că un examen “echitabil” ar fi câte o probă specifică capabilităților fiecăruia, pentru ca toți să beneficieze de șanse egale, pe când oamenii mai ancorați în realitate punctează evidentul : postul e pentru un cățărător în copac, de ce ar vrea un crocodil să ocupe un astfel de post ?!? Odată ce condițiile sunt publice, unice, nediscriminatorii (pozitiv sau negativ), de ce ar fi nevoie de o măsură prin care unele persoane care nu au vreo treabă cu domeniul vizat să primeasca avantaje suplimentare, totul în muzica egalității de șanse? Egalitatea de șanse este o realitate, o condiție implicită dacă ne raportăm doar la dimensiunea proprie semantică, ori prin socialism se iese din această dimensiune și este impusă într-una supra-realistă, cea a discriminării (pozitive=negative).
În ceea ce privește examenul de intrare la liceu.
Examenul de evaluare națională îl văd ca pe o necesitate, avem nevoie de un standard minim educațional la care să se raporteze o generație, în funcție de care fiecare individ să își poată face auto-evaluarea capabilităților proprii pentru a își putea stabili un parcurs viitor în funcție de ele. Ori admiterea la liceu este într-o altă categorie, liceul însuși de data asta își alege parcursul de dezvoltare în funcție de domeniu, arii disciplinare, zona demografică, resursa profesională samd și astfel dorește atragerea unei anumite categorii de elevi, pentru a susține acea dezvoltare personalizată. Este un socialism profund să se impună elevul liceului, fapt care produce în mod inexorabil involuția acelei instituții, devine controlată politic, fără vreun parcurs evolutiv specific și la care, evident, capacitățile elevilor vor scade treptat și sigur.
Da domnilor, nu e vreo problemă că liceul vrea și are nevoie să își aleagă elevii, este o condiție sine qua non, pentru a își putea îndeplini propriile obiective. Daca aceste obiective sunt bune sau nu, asta rămâne în sarcina liceului să se auto-evalueze și să ia măsurile necesare, cu siguranță nu cineva de la minister, de la nush ce ONG, de la asociația părinților, de la asociația elevilor sau cine mai știe de unde, știu mai bine decât acel liceu. Să afirmi altceva îl face pe Ceaușescu să sune intelectual.
Avem nevoie de elite, avem nevoie din nou de oameni care să strălucească, să fie pe coperta Time, în Nature, la Versailles, la noul palat al culturii, în manuale școlare, în majoritatea cărților din bibliotecă, precum sunt acei români care au făcut asta deja dar au fost educati înainte de 1948 (“reforma” legii învățământului făcută de socialiști după modelul socialist francez).
Chiar este o problema, domnule, ca liceul vrea sa isi aleaga elevii!
Cine garanteaza ca va fi echidistant si corect si nu va favoriza copii oamenilor “cu potential”? Daca intelegi ce este Evaluarea Nationala, poti sa vezi ca o calibrare mai buna a subiectelor poate sa faca o selectie mai riguroasa in partea de sus a notarii!
Evaluarea Nationala o sustine copilul acasa, pe baza rezultatelor ei poate pleca la orice liceu din tara!
Elitele se pregatesc in Centre de Excelenta, nu in invatamantul de masa! Nu incurca lucrurile! Avem nevoie de cat mai multi copii bine pregatiti, de reducerea analfabetismului functional! Asta trebuie sa faca invatamantul de masa!
Liceele fie ele și Colegii Centenare nu sunt stat în stat, trebuie sa se supună acelorași reguli. Toți copii care absolvă clasa a opta trebuie sa aibă șanse egale sa intre, in ordinea potențialului, la orice liceu din tara! Acest lucru se obține prin rezultatul la Evaluarea Națională, urmat de opțiunea proprie și repartiția computerizata. Ce se întâmplă acum! O diferențiere a subiectelor ar permite o mai bună selecție pentru notele mari! Nu poți să iei șansa unui copil de la tara, strălucit, să ajungă elev chiar la un colegiu vestit, de oriunde din tara. Înțeleg că unii sunt supărați că nu mai rămân locuri pentru odraslele lor, mai puturoase dar susținute la greu de mămici și tătici. Înțeleg și profesorii de la colegiile centenare, care s-au obișnuit cu meditațiile și cu copii cu multi bani, iar o admitere proprie le-ar multiplica veniturile.
Tara se poate ridica prin un nivel mai bun de educație al tuturor copiilor!
“Domnule” atât <> cât și domnule <>, evident fiind că sunteți aceeași persoană, ascunsă sub pseudonime diferite, întrucât faceți aceleași greșeli gramaticale și de asemenea vă cuprinde aceeași “frică” de a va folosi numele real, tocmai auto-selecția face ca inclusiv un elev bun de la “țară”, cum vă place să spuneți, să aibă șanse egale de a intra la un așa zis liceu de “elită”. Cel puțin datorită faptului că interesul de a avea cei mai buni elevi ar anula orice alte interese de a avea elevi “pe pile”, scopul fiind de a rămâne de elită, nu să intre în obscuritate.
Cuvântul “elită” a fost intenționat diabolizat de către socialiști, făcând trimitere la vechea nobilime care avea acces la mai multe resurse datorită influențelor, ulterior au utilizat aceeași tactică pentru “chiaburi” și alte persoane care se întâmpla să dețină, prin muncă, mai multe posesii decât alții. Practic se demoniza munca, individul și meritocrația. Iar acum, aceleași persoane care condamnau cu pizmă pe oricine care deține mai mult, folosesc cuvântul “elită” la mod peiorativ. Culmea este că deși îl condamnă, își doresc totuși accesul în acel sistem de “elită”.
Nu, “elită”, la ora actuală se traduce în domeniul educațional prin “excelență” (de exemplu).
Sigur și evaluarea națională poate deveni și mai complicată. Însă repet, aceasta este pentru auto-evaluarea elevilor. Dacă din exterior s-ar trasa soarta unui individ doar pe baza unui moment (cel al examenului național) ar fi extrem de trist, însa prin cunoasterea oferită de acest moment, copilul însuși poate să se orienteze mai bine, la un liceu corespunzător, cu ajutorul căruia să devină cu adevărat valoros, nu forțat, la nush ce liceu de “elită” doar pentru a indeplini ambițiile egoiste ale celor din jurul său (de obicei părinții).
@Muraviev lucrați la Minister, la ISJ, la un colegiu ,,centenar” sau poate sunteți activist de partid???
Pare că aveți același limbaj tip ,,ordin pe unitate”
Amestecați intenționat termeni, idei și concepte pt. a induce confuzie în rândul opiniei publice.
Dicționarul limbii române
Segregare- Procese sociale în urma cărora anumiți indivizi sau grupuri sociale sunt ținuți la distanță, interacționând puțin sau deloc.
Echitate- nepărtinire
Principiu etic și juridic care stă la baza reglementării tuturor relațiilor sociale în spiritul dreptății, egalității și justiției, al colaborării și respectului reciproc.
Examenul de admitere DOAR pt anumite colegii crează din start inechitate juridică, socială, educațională, etc.
Segregarea se produce prin modul subiectiv, arbitrar și netransparent de selecție a participanților (cei care fac meditații cu profesorii colegiului și au resurse financiare suficiente vor avea implicit șanse crescute de a fi separați de cei din medii dezavantajate material)
Aceeași metodă este deja folosită de politicieni prin ,,aranjarea concursurilor locale pe post” ceea ce dă o falsă percepție de legalitate a corupției. ,,A dat concurs nu a fost numit ”
Teoretic au fost oferite ,, șanse” egale în realitate posturile sunt mereu ocupate de cei care știu deja subiectele sau modele de subiecte.