Consiliul Național al Cercetării Științifice, for ce are ca scop să sprijine autoritățile în domeniul cercetării, are o serie de atribuții noi sau modificate, ca urmare a schimbărilor legislative din ultima perioadă, prin noul regulament de organizare și funcționare publicat în Monitorul Oficial la începutul acestei luni. Schimbările vizează inclusiv autoritatea forului în ceea ce privește elaborarea de standardele de calitate în domeniu, autoritate pe care va trebui să o împartă cu alte instituții.
Regulamentul a fost adoptat printr-un ordin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ce ține cont de noua Lege din 2024 privind statutul personalului de cercetare, dar și de alte legi și măsuri în domeniu. Este înlocuit astfel vechiul regulament, valabil din 2020.
Dacă acesta din urmă ținea cont de autoritatea fostului Minister al Educației și Cercetării asupra CNCS, această autoritate se schimbă prin noul regulament, revenind MCID. Iar în urma schimbărilor din legislația ce guvernează cercetarea, CNCS, care stabilea până acum „standardele, criteriile și indicatorii de calitate pentru cercetarea științifică, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice”, trebuie să împartă această atribuție, precum și altele noi, cu alte instituții.
Atribuțiile CNCS, conform noului Regulament:
„a) colaborează cu Prezidiul Academiei Române, cu Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare, cu Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, cu Consiliul Național al Rectorilor și cu academiile de ramură, în vederea stabilirii standardelor minimale pentru dobândirea gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare de CS II și CS I, conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 183/2024;
b) colaborează cu Academia Română, cu Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare, precum și cu Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare în vederea stabilirii standardelor, criteriilor și indicatorilor de calitate pentru cercetarea științifică;
c) auditează periodic, la solicitarea MCID sau din propria inițiativă, cercetarea științifică din organizațiile de cercetare din România. În situația în care CNCS decide să auditeze din propria inițiativă cercetarea științifică dintr-o organizație de cercetare, președintele CNCS formulează, în vederea aprobării, o solicitare în acest sens, însoțită de motivele care stau la baza solicitării auditării, către ministrul cercetării, inovării și digitalizării. În cazul aprobării solicitării, ministrul cercetării, inovării și digitalizării emite un mandat care stabilește limitele auditării. Auditarea nu se poate desfășura în lipsa aprobării de către ministrul cercetării, inovării și digitalizării;
d) participă la elaborarea pachetelor de informații pentru competiții de proiecte de cercetare și ia parte la procesul de evaluare a proiectelor în condițiile stabilite în prezentul regulament de organizare și funcționare;
e) prezintă anual conducerii MCID un raport privind cercetarea științifică în învățământul superior, precum și performanțele organizațiilor de cercetare, care va fi publicat pe paginile web ale MCID și CNCS;
f) sprijină MCID în îndeplinirea atribuțiilor de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, în coordonarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică din România, în conformitate cu SNCISI;
g) evaluează periodic revistele și editurile științifice din România.”
Mai mulți membri, mai mulți vicepreședinți
Forul era format, până acum, din 25 de membri, inclusiv președintele și doi vicepreședinți. Acum, el are 27 de membri, iar pe lângă președinte sunt trei vicepreședinți.
Iar noul regulament prevede că „Selecția membrilor CNCS este bazată pe criterii de performanță profesională și integritate, astfel încât cel puțin 20% din numărul total al membrilor să fie angajați în institutele/filialele Academiei Române sau în institutele academiilor de ramură, cel puțin 20% din numărul total al membrilor să fie angajați ai unor institute naționale de cercetare-dezvoltare și cel puțin 20% din numărul total al membrilor să fie angajați ai unor instituții de învățământ superior propuși de către Consiliul Național al Rectorilor”.
În același timp, „Calitatea de membru în CNCS o pot dobândi cercetători seniori cu performanțe științifice recunoscute la nivel național și internațional în domeniile CDI, care dețin titlul de doctor, astfel:
- a) cercetător principal (R4): cercetător științific gradul I – CS I;
- b) cercetător consacrat (R3): cercetător științific gradul II – CS II.”
Totodată, noul regulament stabilește mai precis ce înseamnă, în domeniu, conflictul de interese, astfel:
Art. 5 (3) Constituie conflict de interese situațiile prevăzute de legislația în vigoare, precum și situația în care o persoană, membru al CNCS sau expert cooptat, analizează o solicitare ce implică persoane care se află în una dintre următoarele relații cu membrul CNCS sau cu expertul cooptat:
- a) sunt soți, afini sau rude până la gradul al III-lea inclusiv;
- b) sunt angajate în aceeași unitate sau instituție;
- c) au colaborat în ultimii 5 ani, având publicații sau proiecte de cercetare-dezvoltare realizate în comun;
- d) furnizează sau au furnizat membrului CNCS sau expertului cooptat, în ultimii 5 ani anteriori analizei, servicii ori foloase de orice natură.
Noul Regulament, integral:
Citește și:
Componența Consiliului Național al Cercetării Științifice, for ce stabilește standardele în cercetare, a fost actualizată: intră un membru nou, ies doi / 13 dintre cei 21 de membri desemnați în 2020 pentru un mandat de 4 ani rămân în funcție
Foto: © Chormail – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.