Consilierul prezidențial Ligia Deca: “platforma educațională ucraineană a făcut lucruri minunate” pentru elevii refugiați, dar “din nefericire înseamnă și că mulți dintre copiii ucraineni care sunt în România nu merg la școli românești. Am vrea să putem să-i folosim mai mult pe profesorii ucraineni care au statut de refugiat pe teritoriul României”

439 de vizualizări
Foto: UN Photo/Ariana Lindquist
Mulți dintre copiii ucraineni aflați în România nu merg, “din nefericire”, la școli din România, chiar dacă acestea le pun la dispoziție educație în limba ucraineană, deoarece ei optează pentru platforma educațională online pusă la dispoziție de Ucraina, ceea ce constituie o “provocare” pentru autoritățile române, a spus consilierul prezidențial Ligia Deca în cadrul unui panel dedicat Ucrainei, la recentul summit pentru transformarea educației, desfășurat sub egida ONU.

Ea a apreciat că participarea elevilor ucraineni la activități educaționale în școli din România e de preferat pentru că școala la distanță “îi împiedică să ia contact cu un mediu social, cu alți copii. Și ne împiedică pe noi să realizăm care sunt nevoile lor, să le oferim sprijin psihologic sau de alt tip, chestiuni pe care le-am fi putut face dacă se integrau în sistem”.

În intervenția sa, Ligia Deca a spus că autoritățile române caută o intervenție comună “pentru a depăși aceste provocări” și a insistat pe nevoia cooptării de profesori ucraineni, din rândul refugiaților, pentru a depăși barierele lingvistice existente.

Peste 45% dintre refugiații ucraineni aflați în România sunt copii și doar 1 din 10 este înscris într-o școală sau grădiniță din sistemul nostru de învățământ, potrivit proiectului EduCare.

Ligia Deca, la dezbaterea pe tema educației ucrainene în timp de război:

“Toți cei care au venit din Ucraina în România au fost bineveniți. Și ne-am dat seama, după un timp, că trebuie să trecem de la o reacție de urgență la acțiuni de sprijin pe termen mediu și scurt. Guvernul român a organizat, recent, un forum de amploare, cu participarea statelor UE, a agențiilor ONU, a Comisiei Europene, pentru a vedea cum să facem acest lucru împreună, așa încât să învățăm unul de la altul  și să vedem, împreună cu guvernul ucrainean, cum să-i sprijinim mai bine pe copii.

Din acest punct de vedere, aș vrea să semnalez două chestiuni cu care ne confruntăm în prezent. De exemplu, platforma educațională ucraineană a făcut lucruri minunate pentru a preveni regrese de învățare pentru elevi, din cauza războiului. Dar, din nefericire, înseamnă și că mulți dintre copiii ucraineni care sunt în România nu merg la școli românești, chiar și când acele școli oferă educație în limba ucraineană, pentru că e mai ușor, câteodată, să te uiți la propria tabletă sau smartphone.

Dar acest lucru îi împiedică să ia contact cu un mediu social, cu alți copii. Și ne împiedică pe noi să  realizăm care sunt nevoile lor, să le oferim sprijin psihologic sau de alt tip, chestiuni pe care le-am fi putut face dacă se integrau în sistem. Aceasta este o provocare. Iar câteodată e o chestiune de încredere: sunt multe zvonuri și dezinformări care circulă pe social media.

De aceea, guvernul român încearcă să identifice o abordare comună, pentru a depăși aceste provocări și pentru a realiza – pentru că limba română nu e foarte apropiată de cea ucraineană – cum să depășească barierele lingvistice, probabil într-o măsură mai mare decât colegii noștri din Polonia, care oferă un exemplu minunat.

Din acest punct de vedere, am vrea să putem să-i folosim mai mult pe profesorii ucraineni care au statut de refugiat pe teritoriul României. Putem oferi spațiul și resursele pentru ca ei să poată să-și continue misiunea pedagogică, în fața elevilor ucraineni din țara noastră. Dorim doar să putem ajuta mai mult și ne dorim să facem schimburi de informații și să învățăm mai mult cum putem să realizăm acest lucru.”

Intervenția Ligiei Deca – de la minutul 2.30.00 în înregistrarea dezbaterii.

14 comments
  1. @b: atunci vă meritați soarta cu miniștrii care vin și pleacă de la ministerul învățământului, că nici asta nu o să facă mulți purici, voi, profesorii, unii dintre voi moluște de prin Triasic, dar mi-e milă de copii și părinții lor, cărora li se vor încălca drepturile și linse vor impune reguli aberante și de prost gust

  2. @b: nu sunt simpatizantă a niciunui partid politic. Poate tu ești vreun membru al PNL sau PSD și îi aperi cu toată forța. De curiozitate, cu cât ești plătit ca să postezi pe internet?

  3. @b: nu avem de gând să ne ținem gura închisă. Generația noastră, vrea să se facă lucrurile așa cum trebuie, să scăpăm de profesori frustrați și învățători boșorogi, care mai au o bășină și mor (vezi cazul învățătoarei [o mumie, de altfel] de la școala nr. 79, care jignea elevii în gură mare) și duminică vom merge la protest și pentru ca ucrainenii ăștia să nu mai cerșească milă de la noi (ucraineni cu milioane de euro în conturi, că ăia săraci mor pe front) și să li se refuze orice ajutor. Noi, împreună cu grupul nostru de prieteni, nu i-am ajutat, nu îi ajutăm și nici nu îi vom ajuta vreodată. Dacă vreau să donez bani sau orice altceva, donez pentru copiii săraci din România

    1. Asa, si? Ai fost? Esti ”sosoaca” sau ”georgica”? ”Ajutoooor, ajutoooor, ajutoooor!!!”🤡. Cand strangeti cortul si plecati cu circul animalier din oras sa lasati curat,da?

  4. @B: nici nu doream așa ceva, doar că au început și alții de prin conducerea țării, să își dea seama că ucrainenii nu vor să fie ajutați și vor renunța să îi mai ajute și ar fi un lucru minunat

    1. Cea mai reusită zi din patetica ta viață va fi aia cand, printr-o minune, vei reuși sa realizezi ca ai creierul neted si total defect. Si te vei hotari sa taci.

  5. @B: defecțiune genetică ești tu. Nu le dau lor nici 1 ban, eu donez copiilor de la noi din țară, care într-adevăr au nevoie, nu celor din Ucraina, în special cei care vin din Odessa, cu bani mulți. Să îți dau un exemplu, poate pricepi: la vama Siret, când s-au strâns ajutoare pentru ei și s-au dus acolo, au zis clar că ei nu primesc haine la mâna a doua și mâncare de la alții, căci ei au bani destui, să se poată hrăni și îmbrăca și că nu primesc ajutor de la săracii de români, așa că ucrainenii, își merită soarta. Sunt extrem de aroganți

      1. Ne strofocăm prea mult pentru copiii ăștia din Ucraina, dar pentru copiii de la noi din țară, nu ridicăm un deget. Asta am înțeles. Dacă aș fi ministru al educației nu i-aș ajuta deloc, să se descurce singuri. Nu trebuia să-i primim la noi în țară, trebuia să îi trimitem cât mai repede de aici.

  6. Din ciclul consilierii spun lucruri trasnite si cu o logica dubioasa: “platforma educațională ucraineană a făcut lucruri minunate”.

    Acesti dubiosi fac reforma educatiei in Romania lol.

  7. La copiii noștri care sunt săraci și care nu prea au de niciunele, nu ne gândim, dar ne gândim la ăia din Ucraina. Ăia nu se înscriu în școlile de la noi, căci nu vor face mulți purici pe la noi prin România. Țara noastră e doar de tranzit, căci vor pleca în vest cât mai repede cu putință, așa că ne chinuim degeaba și cheltuim bani, care ar fi fost mai bine să fie alocați către copiii de la noi. Plus că, acei copii din Ucraina, nu vor să învețe română și părinții lor refuză să îi lase să învețe, așa că ne strofocăm degeaba cu ei

    1. Pai gandeste-te tu prima si da-le din ce ai tu, ca, vorba ta, nu stii ce e aia sa faci foamea si ai mereu buzunarele pline. Nu-i asa, defectiune genetica?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Profesorii trebuie să fie mult mai informați decât elevii în privința drogurilor, altfel nu mai au nici o autoritate în fața lor / Într-un caz de suspiciune de consum de droguri, prima intervenție a profesorului trebuie să fie cu copilul pentru că responsabilitatea profesorului este în primul rând față de bunăstarea copilului, spune psihoterapeutul Bogdana Păcurari

“Pentru a putea recunoaște semnele unui elev care consumă droguri, un profesor ar trebui să fie instruit despre ce droguri există, cât de periculoase sunt, care sunt efectele asupra creierului…
Vezi articolul

Rectorul ales al Universității Dunărea de Jos din Galați, Puiu Lucian Georgescu, nu a fost confirmat încă în funcție, la o lună de la alegeri / Control al Ministerului Educației la instituția gălățeană, după ce au fost semnalate nereguli – Surse

Rectorul ales de la Universitatea Dunărea de Jos, Puiu Lucian Georgescu, nu era confirmat, încă, în funcție luni, 15 ianuarie, la o lună de la scrutinul academic în care el…
Vezi articolul