Consilierul prezidențial Ligia Deca contestă testarea doar scrisă a copiilor, în general, și sugerează și testarea, pe viitor, a modului în care ei învață din reprezentări grafice și clipuri video: Impresia mea este că din ce în ce mai mulți copii folosesc mediile sociale pentru învățare, inclusiv YouTube sau alte platforme și că știm prea puține despre modul în care învață copiii noștri

„Impresia mea este că din ce în ce mai mulți copii folosesc mediile sociale pentru învățare, inclusiv YouTube sau alte platforme și că știm prea puțin despre modul în care învață copiii noștri, iar cred că obiectivul României Educate este acela de a surprinde complexitatea copilului, cu toate valențele sale, pentru a putea să ne adaptăm noi, cei din sistem, stilului în care ei învață”, a declarat consilierul prezidențial Ligia Deca, în cadrul lansării raportului național privind literația.

Ligia Deca a spus că nu a văzut testată capacitatea copiilor de a înțelege o realitate dintr-o reprezentare grafică: „Am văzut prea puține studii care surprind profilul generațional. Vorbim de capacitatea copiilor de a înțelege un text scris, dar nu am văzut testată capacitatea lor de a înțelege o realitate dintr-o reprezentare grafică sau dintr-un filmuleț video”. 

„Nu este exclusiv treaba profesorului de limba română să formeze competențe în ceea ce privește literația. Acest lucru pare o tautologie, dar nu este”, a menționat aceasta.

Iată principalele declarații ale consilierului prezidențial:

„Vorbim în același timp de probleme de lungă durată, vedem istoria rezultatelor la testul PISA, însă ceea ce m-a îngrijorat pe mine foarte tare este faptul că nu vedem variații în funcție de vârstă. Vedem cam același nivel de literație, indiferent de numărul de ani de școală, ceea ce ar trebui să ne pună tuturor problema și poate să adâncim cercetarea din punct de vedere calitativ față de de cum măsurăm valoarea adăugată a procesului educațional. Mai mult, avem și alte corespondente. Scorul mediu total este în jur de 26-27%. Întâmplător sau nu, cam același procent din cohorta de vârstă promovează examenul de bacalaureat. Din nou, ar trebui să ne punem problema în ce măsură reușim ca în anii aceștia de învățământ obligatoriu să aducem valoare adăugată, față de ceea ce copiii au deja din familie, din comunitate, față de abilități.

Așa cum știm, literația reflectă abilitățile unei persoane de a citi un text, de a-l înțelege, de a face conexiuni cu ceea ce știa anterior, de formula un punct de vedere cu privire la ceea ce a citit, de a exprima în scris sau oral punctul său de vedere, altfel spus, de a aplica informațiile obținute prin lectură în viața reală.

În acest context, unul dintre dezideratele proiectului România Educată este ca sistemul romanesc de educație să formeze tineri alfabetizati funcțional, creativi, cu gândire critică, capabil să coreleze aceste informații din școală cu realitățile din viața de zi cu zi. (…) Alfabetizarea funcțională a elevilor trebuie asociată și componentei de alfabetizare socială, pentru că este vorba și de capacitatea viitorilor cetățeni activi de a comunica și de a stabili relații cu alții într-o maniera responsabilă și adecvată. (…)

Pentru creșterea nivelului de alfabetizare funcțională și încadrarea la un nivel comparabil și compatibil cu media europeană, proiectul România Educată propune o serie de obiective punctuale. În primul rând, utilizarea la toate disciplinele din planul de învățământ pentru toate ciclurile – primar, gimnazial, liceal – a conținuturilor care includ componente de înțelegerea textului și componente digitale. Nu este exclusiv treaba profesorului de limba română să formeze competențe în ceea ce privește literația. Acest lucru pare o tautologie, dar nu este.

Creșterea gradului de conștientizare a cadrelor didactice, a factorilor de decizie și a societății privind componentele alfabetizării funcționale: aici Ministerul Educației știu că deja a inițiat programe naționale de susținere și promovare a lecturii, însă cred că începând cu anul școlar următor le vom vedea mult mai prezente în parcursul educațional.

Trebuie să includem itemi de literație, care vizează alfabetizarea funcțională în evaluările acelea menționate pe care am reușit să le păstrăm, cele de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a. De asemenea, evaluare anuală a sistemului de alfabetizare funcțională a elevilor la început de ciclu de educație: la începutul gimnaziului, la începutul liceului. Ar trebui să știm cum stăm ca să putem să avem planuri individualizate de învățare.

Includerea în formarea inițială a viitorilor profesori a unui modul de pedagogii de alfabetizare funcțională la toate facultățile în cadrul programului de master didactic. Aș adăuga eu aici probabil și în contextul liceelor pedagogice, atât câte mai sunt. (…)”

Articol în curs de actualizare