Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat că, din luna aprilie anul viitor, viziunea România educată va putea fi pusă „concret” în practică. Declarațiile ministrului au avut loc în cadrul evenimentului de lansare a Conferinței „Smart diaspora – în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”. Conferința se va desfășura în perioada 10-13 aprilie 2023, la Timișoara, fiind lansată cu 5 luni înainte de către Guvern.
„În anul 2016, tot sub înaltul patronaj al președintelui României, această conferință a reprezentat un filon de referință în consultările incipiente în acea vreme, pentru a construi viziunea România educată. Iată că această nouă ediție a conferinței va marca un moment în care această viziune se va pune concret în practică și mă bucur tare mult că vom reuși să coagulăm inteligența pe care România o are atât în interiorul, cat și în afara granițelor, mai ales că știm că diaspora românească este a V-a cea mai numeroasă la nivel global, conform datelor OCDE”, a declarat Ligia Deca.
Pe 28 octombrie, Deca anunța că prelungește cu încă două săptămâni termenul până la care va prezenta în Guvern noile proiecte de legi ale Educației rezultate din consultarea publică. – detalii aici
Potrivit surselor Edupedu.ro, cele două proiecte ale legilor educației nu au fost până acum prezentate în Guvern sau trimise la avizare instituțiilor avizatoare.
Termenul de 31 octombrie sau „finalul lunii octombrie” a fost trasat de premierul Ciucă la preluarea mandatului actualului ministru Ligia Deca. Aceasta a aprobat la momentul respectiv această dată pentru prezentarea proiectelor de legi în forma lor consolidată.
Redăm declarațiile Ligiei Deca:
Ligia Deca: „De asemenea, cred că mulți dintre noi își aduc aminte cu mare plăcere de ediția anterioară a acestei conferințe „Diaspora științifică”. În anul 2016, tot sub înaltul patronaj al președintelui României, această conferință a reprezentat un filon de referință în consultările incipiente în acea vreme, pentru a construi viziunea România educată. Iată că această nouă ediție a conferinței va marca un moment în care această viziune se va pune concret în practică și mă bucur tare mult că vom reuși să coagulăm inteligența pe care România o are atât în interiorul, cât și în afara granițelor, mai ales că știm că diaspora românească este a V-a cea mai numeroasă la nivel global, conform datelor OCDE. Avem un potențial pe care nu avem voie să îl irosim și pe care, iată, avem și instrumentul de a-l aduce împreună cu cei care lucrează în interiorul granițelor. (…)
Cred că avem mare nevoie să-i implicăm pe cei care s-au împlinit profesional și mai ales s-au împlinit în această zonă a cercetării, dezvoltării, inovării și care, din ceea ce știm cu toții prin interacțiunile cu ei, așa cum spunea și domnul prim-ministru, își doresc să contribuie la viitorul României. Acesta este un punct de plecare excepțional, pe care putem construi prin varii programe pe care le avem deja în implementare sau pe care le putem creiona pentru viitor. Așa cum spuneam, avem un nou context, vom avea o nouă lege a educației, dar avem și o nouă strategie pentru cercetare, inovare, avem un plan nou care ne permite să avem creionate tot soiul de inițiative pentru a-i ajuta să lege legăturile de care au nevoie cu cei care lucrează în țară.
Recent, prin intermediul PNRR, am pus la dispoziția universităților granturi în valoare de 234 de milioane de euro pentru retehnologizare laboratoare, dar și pentru laboratoare de ultimă generație, astfel încât să promovăm tehnologii care includ inteligența artificială, realitate virtuală sau securitate cibernetică. Deja avem 61 de universități de stat și particulare care au contractat astfel de proiecte și care pot deveni poli de atracție pentru specialiștii români din afara țării. De asemenea, cred că este important să fructificăm și ceea ce am construit deja. Știm că există state cu politici publice avansate de atragere a expertizei din diaspora pentru dezvoltarea țărilor respective, chiar creează liste detaliate de specialiști în diferite domenii care pot fi implicați de instituțiile publice, dar nu numai. Și de mediul privat. Noi, în România, avem deja o platformă. Se numește Brain Map.
Noi cei din sistem o cunoaștem și o utilizăm în diferite scopuri de selecție: profesori, specialiști, cercetători. Cred că această platformă ar putea fi dezvoltată și promovată, în așa fel încât ea să devină acel punct de întâlnire al inteligenței românești. Sigur că avem nevoie și de măsuri țintite pentru a stimula tinerii să urmeze o carieră în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării. Și eventual să urmeze această carieră aici. Sunt convinsă că domnul ministru Sebastian Burduja ne poate spune mai multe despre instrumentele pe care le avem la dispoziție. Cert este că această coagulare de forțe și această alăturare de entități guvernamentale, universitare, de cercetare și, în general, angajamentul întregii societăți pentru a implica mai bine diaspora în viitorul României reprezintă un punct excelent pentru ceea ce numim noi România puternică, România educată, România inovativă”.