Pragul de admitere la examenul de rezidențiat în 2023 crește la 65% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări, pentru fiecare domeniu, față de pragul de 60% de până acum, după cum prevede proiectul de metodologie de concurs pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății. O propunere asemănătoare asupra căreia s-a revenit a fost făcută și anul trecut. Acum, motivele invocate pentru ridicarea pragului la 130 de răspunsuri corecte față de 120 sunt „ridicarea nivelului de selecție”, deși anul trecut au rămas 600 de locuri și posturi neocupate.
Potrivit referatului de aprobare a ordinului, în 7 și 18 septembrie au fost organizate videoconferințe cu rectorii universităților de medicină și farmacie București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara: „În urma acestor întâlniri s-a stabilit ca alegerea unui loc sau post să fie condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 65% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu. În acest sens cele 6 universități de medicină și farmacie și-au exprimat acordul scris”, se arată în document, care poate fi consultat mai jos în articol.
- Examenul de rezidențiat reprezintă modalitatea de intrare la rezidențiat, forma de educație postuniversitară, cu durata între 3 și 7 ani în funcție de specializare, pentru absolvenții ciclului de licență de la facultățile de medicină, medicină dentară şi farmacie. Rezidențiatul este reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012.
În anul 2022, precum și în anii precedenți, acest procent a fost de 60%. Pe 8 octombrie anul trecut, Edupedu.ro scria despre schimbarea istorică de la Rezidențiat propusă la acea vreme, ca pragul să fie ridicat la 65%, adică minimum 130 de răspunsuri corecte pentru promovare, în loc de 120. După consultări cu studenții în acele zile, Ministerul Sănătății a revenit asupra deciziei pentru sesiunea noiembrie 2022 și sesiunea specială din mai 2023, dar a anunțat încă de atunci că din noiembrie 2023 pragul va fi ridicat, după cum declara la TVR rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj, Anca Buzoianu.
„Majorarea propusă are ca scop ridicarea nivelului de selecție a candidaților, mai ales în contextul în care cifrele de școlarizare pentru domeniul medicină dentară și respectiv domeniul farmacie, vor fi în corelație cu capacitatea de pregătire disponibilă comunicată de instituţiile de învăţământ superior cu profil medical acreditate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 403 din 4 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I la data de 5 mai 2023, prin care pentru anul universitar 2023-2024 cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost stabilită la 5.400 locuri și posturi”, se arată în referat.
Examenul va fi organizat pe 19 noiembrie și vor fi scoase deci la concurs 5.400 de locuri și posturi, față de peste 5.800 anul trecut, când însă au rămas neocupate peste 600 la sesiunea noiembrie 2022. Au fost 962 de candidaţi pe cele 626 de locuri la sesiunea specială din 14 mai 2023 și, deși 863 de candidați au obținut peste punctajul minim care face posibilă admiterea, 208 candidați au fost declarați respinși.
DOCUMENT Proiectul de ordin și referatul de aprobare (sursa):
DOCUMENT Proiectul de metodologie de organizare a concursului din acest an:
Citește și:
8 octombrie 2022 – Schimbare istorică la Rezidențiat. Pragul de admitere urcă la 65%, potrivit unui proiect de metodologie publicat de Ministerul Sănătății / Asta înseamnă răspunsuri corecte la cel puțin 130 de întrebări, în loc de 120 cum era până acum
12 octombrie 2022 – Pragul de admitere la examenul de rezidențiat rămâne la 60%, anunță Ministerul Sănătății, în urma unei consultări a studenților / Un proiect lansat acum o săptămână prevedea creșterea lui la 65%, adică la 130 de răspunsuri corecte față de 120
12 noiembrie 2022 – S-a hotărât ca pragul de admitere la Rezidențiat să se mărească de anul viitor, spune rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
Redacția
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
5 comments
Mai bine sa ramana neocupate 600 de locuri decat sa reducem mereu pretentiile referitoere la cunostintele – deci la fundamentele profesionalismului – medicilor care doresc sa urmeze rezidentiatul. In medicina nu cantitatea prevaleaza – decat doar in ce priveste cantitatea de medicamente disponibile, mai vechi si, mai ales, de ultima generatie – ci buna pregatire profesionala, care nu se poate atinge pornind de la criterii din ce in ce mai laxe. Daca, insa, guvernele Romaniei urmaresc in primul rand degrevarea de sarcina de a plati pensii si asigurari de sanatate, atunci, da, este de inteles reducerea exigentelor la rezidentiat, altfel nu. Asadar, dorim sa avem de-a face cu guverne inclinate spre criminalitate, sau cu guverne responsabile ? Eu, unul, inclin spre a doua varianta. Dvs. spre care varianta inclinati : cea care implica in mod necesar cresterea exigenteloe la concursurile de admitere la rezidentiat, mai ales ca cresterea invocata de artico este aproape ridicol de mica (zece raspunsuri corecte in plus…) sau varianta mai laxa ai mai ucigasa ?
Oricum nu contează. Este o vorba : teoria ca teoria,dar practica te omoară !
Sunt foarte mulți medici rezidenți, și nu numai, care au abilitatea de a memora cărțile de rezidentiat, dar sunt praf la practica și te uti ca au promovat acest examen cu punctaj mare sau chiar maxim, dar când ajunge în fata pacientului habar nu mai are de nimic.
Cunosc cazuri reale!
Desigur, dar asta se incadreaza in “normal” si de aceea exista rezidentiatul, ca sa-i invete pe cei care au invatat pe de rost niste carti de medicina sa se confrunte cu “meandrele concretului” si sa invete cum se aplica teoria depozitata in memorie la cazurile concrete. Nu uitati, acesta este scopul principal al rezidentiatului.
Sunt spitale unde nu sunt doctori, fie ei cei mai proști si incompetenți. Cred că pentru acele pacienții din acele spitale, ar fi mult mai bine să fie medici. Sunt medic si nu mă împiedic de incompetența colegilor mei, ma împiedic de reaua voință. Poți educa pe oricine să fie medic, dar nu poți obține tot timpul un om din oricine
Ma indoiesc profund ca “poti educa pe oricine sa fie medic” si tocmai de aceea se impune un concurs de admitere la studii medicale, concurs care ar trebui sa fie sever, asa cum era inainte de revolutie. Cu “oricine” licentiat ca medic nu obtii decat un soi de baba doftoroaie care are dreptul sa prescrie medicamente. Iar pentru pacientii din spitalele unde lipsesc medicii este mult mai bine sa aiba de-a face cu medici bine pregatiti – adica din aceia care sunt in stare sa raspunda, corect, la cat mai multe intrebari pt. rezidentiat – decat cu medici slab pregatiti (atunci cand, pana la urma, se gasesc persoane care sa vina sa practice medicina in acele spitale). Unde e vorba de viata si sanatatea oamenilor nu puteam face rabat de la calitatea pregatirii profesionale, asa cum facem, prea usor, in cazul politicienilo si guvernantilor nostri.