Combaterea pseudoștiinței, cu sancțiuni pentru promovarea cercetărilor „false sau dăunătoare” – o prioritate în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL / Aceasta își asumă din nou ținta de 1% din PIB pentru cercetare, care trebuia atinsă din 2020, de data aceasta cu orizont de aplicare 2027

Ținta de 1% din PIB pentru cercetare este asumată din nou de coaliția PSD-PNL-UDMR în programul de guvernare cu care merge, luni, în Parlament, potrivit documentului consultat și publicat de G4Media.ro. Acesta nu menționează direct un termen de aplicare a acestei ținte, care ar fi trebuit atinsă din 2020, dar spune că va fi urmărită „majorarea graduală” a bugetului pentru cercetare conform unei strategii în domeniu, ce propune anul 2027 pentru atingerea obiectivului de finanțare a cercetării. Una dintre prioritățile programului de guvernare este „combaterea pseudoștiinței”, inclusiv prin sancțiuni pentru promovarea cercetărilor „false sau dăunătoare”.

În programul de guvernare, domeniul Cercetare este trecut sub umbrela Ministerului Educației și Cercetării, așa cum s-a întâmplat până în 2020, moment în care cele domenii au fost trecute sub ministere separate. 

• Amintim că o aplicarea unei prevederi legale ce stabilea anul 2020 ca țintă pentru alocarea de 1% din PIB pentru cercetare, amânată repetat de atunci încoace, urmează să fie amânată din nou, cu termen 2026, potrivit proiectului de „ordonanță-trenuleț” care ar trebui adoptată de noul guvern după instalarea sa, proiect ce poate suferi, însă, modificări.

Programul de guvernare prevede, acum: „ 1% din PIB pentru finanțarea dedicată cercetării. Vom urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027”.

Pe lângă măsuri care au fost promovate și în ultimii ani, precum prioritizarea domeniilor STIM, a celor cu aplicabilitate în economie sau atragerea cercetătorilor din diaspora, programul de guvernare prevede și măsuri de combatere a pseudoștiinței, inclusiv printr-un „portal național de informare științifică” și prin măsuri legislative care să descurajeze „fraudele științifice, inclusiv „sancțiuni pentru cei care promovează cercetări false sau dăunătoare”. Mai precis:

• „Descurajarea fraudelor științifice: dezvoltarea de norme legislative specifice care vor include sancțiuni pentru cei care promovează cercetări false sau dăunătoare, cum ar fi fraudarea datelor, publicarea de studii false sau promovarea de teorii fără fundament științific. Mai mult, propunem adoptarea unor mecanisme de raportare a fraudelor în cercetare independent de actualele instituții’”

Prioritățile privind cercetarea, menționate în programul de guvernare consultat de G4Media.ro:

• Susținerea parteneriatelor public-privat pentru cercetare
• 1% din PIB pentru finanțarea cercetării
• Finanțarea predictibilă a cercetării
• Măsuri pentru atragerea de resurse din străinătate (programe europene și internaționale de finanțare)
• Atragerea de cercetători din diaspora
• Susținerea prioritară a cercetării în domenii cu aplicabilitate în economie
• Promovarea României ca „hub regional de cercetare și inovare” 
• Dezvoltarea, inclusiv printr-o alocare de 400 de milioane de euro, a competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică – STIM
• Domenii prioritare: științe socio-umane, agricultură, științe exacte și inginerești
• Combaterea pseudoștiinței

Ce spune programul de guvernare PSD-PNL, publicat de G4Media, despre cercetare – pe larg:

„CERCETARE

1. Susținerea de Parteneriate pentru Cercetare în sistem public-privat, în vederea adresării unor provocări societale majore:

• 1% din PIB pentru finanțarea dedicată cercetării. Vom urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027;
• Încurajarea activităților de cercetare și dezvoltare desfășurate în parteneriat, cu precădere între organizațiile de cercetare de drept public și întreprinderi și/sau autorități publice locale, cu scopul de a obține brevete aplicate în industrie și de a accelera transferul de la cunoașterea științifică la tehnologii cu impact socio-economic, răspunzând în principal provocărilor societale stabilite în Agenda Strategică de Cercetare a României inclusă în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027;
• Punerea în aplicare a unor instrumente de finanțare din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru a răspunde problemelor societății. Cercetarea va fi orientată către domeniile de cercetare conectate cu principalele provocări societale precum schimbări climatice, schimbări demografice, sănătate, bunăstare și incluziune socială, securitate, energie verde, digitalizare, tehnologii emergente și schimbări tehnologice;
• Susținerea de parteneriate între organizații de cercetare, în jurul unei agende comune de cercetare/concentrare tematică, pentru crearea unor poli instituționali de excelență care vor urmări extinderea infrastructurilor de cercetare existente și cercetarea efectivă asociate unei agende strategice stabilite în raport cu provocările societale. Vor fi sprijinite proiecte care să faciliteze transferul tehnologic și de cunoștințe pentru a asigura o transformarea economică inteligentă și sustenabilă a României;
• Urmărirea luării unor măsuri prin care să se sprijine inclusiv atragerea de resurse din străinătate, prin participarea organizațiilor de cercetare la proiecte în sinergie cu acțiunile Orizont Europa și alte programe europene și internaționale;
• Finanțarea unor programe sectoriale de către ministerele de resort pentru a genera soluții la probleme concrete identificate;

2. Susținerea Cercetării de vârf în domenii strategice cu potențial de aplicabilitate în economie:

• Setarea, respectiv susținerea unor domenii strategice precum: inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserilor, plasmei și radiației, tratamentul cancerului, a bolilor cardiovasculare și a altor patologii grave, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv reziliența agriculturii si a resurselor montane la schimbările climatice, tranziția verde și digitală și genomică. În aceste domenii, dar lista va fi extinsă iterativ, vom susține cele mai performante organizații de cercetare din România să desfășoare activitate de cercetare de excelență, să se doteze cu infrastructură și să beneficieze de resursă umană înalt specializată, inclusiv să intre în consorții internaționale;
• Sprijinirea celor mai performante organizații din România în aceste demersuri strategice, prin stimularea colaborării între organizații de cercetare de drept public și privat, atât la nivel național, prin implementarea Legii nr. 25/2023 în vederea reducerii fragmentării sistemului public de cercetare, cât și la nivel internațional; luarea de măsuri pentru a facilita transferul de cunoștințe și tehnologii de vârf, creșterea vizibilității științifice, dezvoltarea potențialului tehnologic, îmbunătățirea competitivității economiei naționale, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetării în societate;
• Susținerea în mod special a proiectului strategic ELI-NP și asigurarea îndeplinirii tuturor obiectivelor proiectelor strategice deja aprobate la finanțare prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) și Programul Sănătate (PS) – componenta de cercetare, cu atât mai mult cu cât România a reușit îndeplinirea condiției favorizante „Buna Guvernanță a strategiei naționale și regionale de specializare inteligentă” care era necesară pentru aprobarea cererilor de rambursare din trei programe de coeziune – Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, cele opt Programe Regionale și Programul Sănătate; condiția favorizantă a fost considerată îndeplinită de către Comisia Europeană prin adresa COM C (2024) 5527 din 25 iulie 2024. Dintre programele prioritare menționăm, lista urmând a fi extinsă: HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii; Platforma Națională de Tehnologii și Semiconductori; DANUBIUS-RI; ALFRED; HUB Român de Inteligență Artificială; Implementarea de soluții de cercetare de importanță strategică în domeniul medical: genomică, boli netransmisibile, vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice;
• Finalizarea evaluării organizațiilor de cercetare în anul 2025, în acord cu principiile stabilite prin normele de aplicare ale Legii nr. 25/2023 aprobate prin HG 138/2024 și eficientizarea activității acestora în acord cu rezultatele evaluării; în cazul unei organizații de cercetare care se va integra voluntar, patrimoniul acesteia în integralitatea lui nu va putea fi deturnat spre altă destinație decât continuarea activității de cercetare;
• Finanțarea suplimentară a organizațiilor de cercetare direct proporțional cu performanțele academice obținute, în urma evaluării realizate în baza Legii nr. 25/2023 și lansarea unor programe de finanțare instituțională în sistem competitiv accesibile tuturor universităților și institutelor de cercetare;
• Participarea activă a României la proiectarea viitoarelor proiecte importante de interes comun european (IPCEI):

• Materiale avansate circulare pentru tehnologii avansate;
• ⁠Inteligență artificială;
• Tehnologii pentru semiconductori avansați;
• ⁠Infrastructură și servicii Edge Computing;
• Medicamente critice.
• Surse de finanțare: 

• Finanțare din bugetul de stat, cel puțin 600 milioane de euro;
• Finanțare din fonduri europene: PCIDIF (Acțiunile 1.2 și 1.3) și PS.

3. România, Hub Regional de Cercetare și Inovare.

• Dezvoltarea RoInovare – o platformă națională pentru inovare care va administra un Fond pentru transfer tehnologic și inovare alimentat inclusiv cu fonduri private și care urmează să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii;
• Stimularea parteneriatelor pentru inovare, între mediul privat și sistemul național de cercetare și, între sistemul civil și cel militar, astfel încât cele mai importante rezultate științifice să fie transferate cu prioritate către mediul economic, având programele de accelerare/incubare ca prim pas;
• Stimularea marilor companii să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare R&D în România, prin următoarele tipuri de facilități fiscale: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare;
• Creșterea numărului de companii internaționale care își deschid centre de cercetare și dezvoltare (R&D) și inovare în România, prin oferirea de stimulente și promovarea țării ca un mediu atractiv, stabil și competitiv din punct de vedere economic, dar și prin încurajarea parteneriatelor dintre acestea și autoritățile si instituțiile publice;
• Înființarea unor programe care să sprijine colaborarea dintre universități/institute naționale de cercetare-dezvoltare, institutele Academiei Române, institutele academiilor de ramură și companii din industrie pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare, cu potențial de comercializare, inclusiv a unor programe care să asigure transferul de cunoștințe inclusiv transfer tehnologic către fermieri. Programele vor susține cercetările academice și vor facilita transferul tehnologic către industrie și agricultură, oferind sprijin financiar și consiliere atât pentru fazele de cercetare timpurii (TRL 4-5), cât și pentru cele avansate (TRL 6-7).

4. Creșterea competitivității prin asigurarea unei finanțări predictibile a cercetării și evidențierea rezultatelor cercetării.

• Generarea unui calendar multianual de lansare a competițiilor de proiecte de cercetare și monitorizarea evoluției și a impactului acestora pe termen mediu și lung;
• Asigurarea unor bugete multianuale pentru competițiile de proiecte de cercetare ce urmează a fi finanțate din fonduri publice;
• Analizarea competițiilor care au produs rezultate cu puternic impact economic și societal, și generarea unei ciclicități a acestora, dar și analizarea investițiilor în competiții sau infrastructură care au eșuat;
• Generarea unor baze de date care să conțină cele mai importante rezultate obținute în cadrul procesului de cercetare și care să poată fi utilizate la scară largă în societate, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Stimularea conceptului de open-science doar în raport cu standarde înalte de calitate cu privire la jurnalele unde pot fi plătite taxele de publicare pentru lucrările științifice;
• Surse de finanțare: Finanțare din bugetul de stat: multianual pe bugetul aprobat al Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. 

5. Dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică – STIM.

• Alocarea a minimum 400 de milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile STIM, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități, inclusiv laboratoare mobile pentru zonele defavorizate;
• Susținerea cercetării fundamentale în domeniul științelor exacte prin operaționalizarea unui spectru larg de instrumente din Planul National de Cercetare, Dezvoltare și Inovare dedicat proiectelor de cercetare fundamentală și exploratorie și de stimulare a resursei umane;
• Finanțarea a diverse programe de mobilități, prin care tinerii cercetători în domeniul științelor exacte vor putea avea acces la infrastructură inexistentă în România sau vor putea face stadii de cercetare în organizații de cercetare performante din străinătate. Se va urmări crearea unui cadru favorabil pentru schimbul de experiență între tinerii cercetători români din diaspora și cei din țară, cu scopul de a întări colaborarea și parteneriatele dintre aceștia;
• Susținerea tinerilor cercetători în domeniul științelor exacte care, după stabilirea unui program de cercetare independent și obținerea unor rezultate remarcabile în domeniul lor, urmăresc să activeze în România și să își creeze sau să își consolideze o echipă de cercetare;
• Majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 – 2027;
• Stimularea concentrărilor academice metropolitane – universități/institute – care, (1) prin misiuni diferențiate să susțină eficient dezvoltare națională, regională și locală, (2) să intre în ecosisteme performante de inovație și (3) să poziționeze mai bine țara în analizele și clasamentele academice internaționale.

6. Susținerea cercetării fundamentale și de frontieră.

• Derularea de multiple competiții de proiecte de cercetare, cu precădere prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare care se adresează cercetătorilor de excelență, implicați în activități de cercetare complementare, care, prin colaborare, pot demonstra ambiția, interdisciplinaritatea, aplicabilitatea și fezabilitatea propunerii lor științifice;
• Urmărirea obținerii unor progrese semnificative la frontierele cunoașterii, prin dezvoltarea unor noi direcții de cercetare și utilizarea creativă a modelelor, teoriilor și metodelor deja existente, abordând în mod integrat o clasă complexă de probleme;
• Acordarea de fonduri publice Academiei Române, pentru a conduce competiții de proiecte de cercetare (competiții de granturi) în sistem competițional în domeniul cercetării fundamentale.

7. Domeniul prioritar științe socio-umane.

• Susținerea colaborărilor dintre universități și institutele Academiei Române în vederea obținerii unor rezultate semnificative în domeniul socio-uman, cu accent pe schimbările societale cu impact major asupra democrației;
• Susținerea independentă și/sau într-un cadru multidisciplinar a științelor socio-umane din universități, luând în considerare provocările socio-culturale complexe ale lumii de astăzi, inclusiv polarizări cu potențial rol în conflicte sociale, războaie, manipulări sociale și aspecte privind rolul democrației în societățile contemporane;
• Dezvoltarea competențelor și formarea de specialiști în domeniile artelor și științelor socio-umane, formarea cadrelor didactice și accesul la resurse educaționale;
• Finanțarea a diverse programe de mobilități și schimburi de experiență între cercetători români din diaspora și cei din țară, cu scopul de a întări colaborarea și parteneriatele dintre aceștia în domeniul științelor socio-umane.

8. Domeniul prioritar agricultură.

• Urmărirea colaborărilor dintre universități și institutele Academiei Române și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.), în vederea obținerii unor rezultate cu impact major în domeniul agriculturii;
• Stabilirea unor obiective strategice pe domenii ale agriculturii (culturi de câmp, horticultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară, bioeconomie, mediu, schimbări climatice etc.), care să reflecte viziunea națională în ceea ce privește activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare;
• Stimularea cercetării în domeniul agricol prin programe care urmăresc asigurarea de hrană sănătoasă;
• Dezvoltarea de programe sectoriale în domeniul agricol.

9. Domeniul prioritar: științe exacte și inginerești.

• Derularea de proiecte de cercetare complexe bilaterale România – Statele Unite ale Americii, în urma Memorandumului de Înțelegere încheiat cu National Science Foundation (NSF);
• Susținerea unor proiecte de tip IDEI din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027;
• Cofinanțarea participării organizațiilor de cercetare din România la parteneriatele europene;
• Programe de mobilități pentru cercetătorii români din țară și din diaspora.

10. Atragerea tinerilor cercetători români din diaspora și creșterea gradului de internaționalizare a  cercetării din românia.

• Lansarea unor competiții multianuale de tip homecoming cu asigurarea unui tenure track;
• Oferirea de stimulente pentru cercetătorii străini atrași prin investiția 8 din Componenta 9 a PNRR pentru a continua activitatea de cercetare în România după încheierea proiectelor;
• Lansarea unor competiții multianuale pentru cercetători străini și a unor programe de mobilitate, respectiv a unor competiții de proiecte de cercetare bilaterale cu statele vecine;
• Investiții în infrastructura de cercetare astfel încât aceasta să ofere condiții optime pentru derularea activității cercetătorilor;
• Susținerea colaborărilor internaționale de tip: schimb de experiență, proiecte de cercetare comune, cofinanțarea proiectelor europene, prin derularea unor acțiuni în continuarea investițiilor 6 și 7 din Componenta 9 a PNRR.

11. Creșterea contribuției cercetării la alfabetizarea științifică a populației și combaterea pseudoștiinței.

• Comunicarea rezultatelor cercetărilor (introducerea în toate granturile de finanțare a obligativității comunicării rezultatelor cercetării către publicul larg), cu excepția celor în domeniul securității naționale, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Înființarea și finanțarea cu prioritate a: dezvoltării de canale de comunicare a rezultatelor cercetării în limbaje accesibile populației (platforme online, bloguri, vloguri, canale de social media etc.), materialelor didactice despre utilele descoperiri în știință (videoeducaționale);
• ⁠Dezvoltarea unui portal național de informare științifică, în care să se publice în regim open science și care să cuprindă toate rezultatele cercetărilor finanțate din surse publice sau rezumatele acestora, atâta timp cât acestea nu au caracter secret;
• Susținerea unor sisteme de monitorizare a dezinformării: crearea unei platforme care să monitorizeze activitatea pseudo-științifică online și să atragă atenția autorităților și publicului asupra acestora;
• Granturi specifice pentru cercetări care abordează subiecte de combatere a pseudo-științei;
• Descurajarea fraudelor științifice: dezvoltarea de norme legislative specifice care vor include sancțiuni pentru cei care promovează cercetări false sau dăunătoare, cum ar fi fraudarea datelor, publicarea de studii false sau promovarea de teorii fără fundament științific. Mai mult, propunem adoptarea unor mecanisme de raportare a fraudelor în cercetare independent de actualele instituții”.

Citește și:

Cine este Daniel David, propus ministru al Educației și Cercetării în Guvernul Ciolacu 2, după eșecul România educată: susținător al politicilor bazate pe dovezi științifice, al regândirii formării profesorilor în universități, dar și al legii Deca-Iohannis pe care a catalogat-o ca „bine conectată cu reformele europene”, deși un raport al Parlamentului European a criticat dur legea românească

Ținta de 1% din PIB pentru cercetare, care ar fi trebuit atinsă din 2020, ar urma să fie din nou amânată până în 2026 / Limitări privind cheltuielile de personal pentru institutele de cercetare / Indemnizații stabilite la nivelul decembrie 2024 pentru membrii Academiei – Proiectul „ordonanței-trenuleț” pregătite de guvern

Revizuirea planurilor-cadru, în care „accentul va fi pus pe pregătirea pentru meseriile viitorului” și care vor aborda inteligența artificială – promisă de coaliția PSD-PNL-UDMR în programul de guvernare / La nivel de liceu, nu au fost adoptate nici până acum noi planuri-cadru

Photo © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.