Colegiile pe care Legea educației propusă de Sorin Cîmpeanu vrea oficial să le transforme în adevărate instituții stat în stat explodează în fața politicienilor, înainte ca legea să fi fost adoptată: primul Colegiu agreat de Ministerul Educației în programul său de pilotare de curriculumuri, Colegiul Lazăr din Capitală, i-a dat cuvântul în prima zi de școală extremistului George Simion. Ce a urmat? Relativizarea extremismului de către directoarea Colegiului, o văicăreală despre efectele episodului asupra propriei cariere și zero scuze adresate elevilor de 14-19 ani pe care tocmai i-a expus celui mai toxic personaj politic din ultimele decenii: unul care a agresat un ministru în Parlament și a oferit drept scuză argumentul: Îmi cerea să-l bat, m-a provocat. Oare ce se întâmpla dacă vreunul dintre adolescenții de la Lazăr l-ar fi provocat pe Simion, care tocmai ce a încheiat o nuntă inspirată din cea a liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu? Și cum și-ar selecta acest Colegiu elevii, dacă prezența la microfon a copiei liderului legionar nu a deranjat cu nimic valorile conducerii sau ale cadrelor didactice, dintre care niciunul nu a reacționat, conform directoarei?
- Directoarea Colegiului Gheorghe Lazăr din Capitală se întreabă, la o zi după ce i-a dat microfonul lui Simion să le vorbească elevilor: “Cine l-a catalogat extremist [pe George Simion – N. Red.]? Cineva trebuie să-l catalogheze și să-i spună “nu ai voie nici în stânga, nici în dreapta””. Vezi aici declarațiile integrale acordate Edupedu.ro
- Vedeți aici ce anume face din AUR un partid de extremă dreapta
Al doilea caz care a explodat tot în prima zi de școală a fost cearta publică aplicată de ministrul Educației directorului unui alt mare Colegiu din Capitală, Colegiul “Sfântul Sava” din București. Școala pe care ministrul însuși a absolvit-o și la care oficialul a decis să fie prezent la ceremonia de începere a anului școlar s-a “prezentat” în ziua de ceremonie cu o plasă ruptă în curtea școlii. De menționat că directoarea de la Sava ocupă de doar câteva zile acest fotoliu, câștigat la recentul concurs național de un secretar de stat din echipa ministrului Sorin Cîmpeanu, Florian Lixandru, care s-a suspendat din poziția de director pentru a fi la Minister.
După ce un părinte i-a arătat gardul rupt, Sorin Cîmpeanu – ministru al Educației în România în anul 2022 – a reacționat astfel: “Cine o cheamă pe doamna director? (…) O cheamă cineva? Chemați-o din cancelarie! / Doamna director… (…) Săptămâna aceasta voi veni împreună cu colegii de la presă și vreau să văd absolut tot înlocuit. Săptămâna asta”.
Acesta este mesajul pe care șeful educației din România îl adresează tuturor profesorilor. Este comportamentul în fața greșelii la care șeful educației din România îi expune pe părinții și copiii din această țară.
Ceartă pe loc, în fața publicului. Execuție cu public ca să se vadă cine e șef.
Dovada că nu vorbim despre o ieșire singulară, o greșeală la greșeală din greșeală? Continuarea atent regizată și pusă în scenă de același ministru al Educației, împreună cu “colegii” săi jurnaliști de la Digi 24: A treia zi de la ceartă Sorin Cîmpeanu a mers în inspecție la Colegiul Sfântul Sava, să vadă dacă a fost reparată poarta de fotbal – titrează televiziunea, cu înregistrarea momentului în care directoarei marelui Colegiu i-a fost aplicată o nouă lecție televizată: “Deci se poate. E foarte bine. Să nu mai existe plângeri și probleme”.
Ce ar fi putut face Sorin Cîmpeanu altfel? Răspunsul vine de la Chișinău, de la prima președintă profesoară a Republicii Moldova:
“Un alt șantier esențial pentru țară este să restabilim autoritatea morală, intelectuală și comportamentală a profesorului. Ce avem de făcut pentru ca rolul pedagogului să fie recunoscut în societate, să fie respectat la adevărata sa valoare? (…) Dar, pentru a avea profesori model, un rol foarte important îl are și instituția dumneavoastră prin calitatea formării pe care o propune: o profesoară sau un profesor savanți în domeniul lor, bine formați din punct de vedere pedagogic sunt în mod natural modele pentru elevi pentru că, așa cum spunea un mare înțelept, copiii învață ceea ce profesorul este, nu doar ceea ce profesorul știe! Or adevărul este că societatea noastră are nevoie în primul rând de modele, iar dumneavoastră puteți fi acele modele atât de necesare societății noastre”, le-a transmis președinta Maia Sandu cadrelor didactice, din chiar lăcașul de formare a profesorilor din țară, Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău. Dacă pedagogia promovată implicit de șefii educației din România se menține în concordanță cu exemplele oferite în prima zi de școală (cu cearta aplicată fără nici cea mai mică urmă de condescendență în fața unui formator de copii) și dacă Legea Cîmpeanu reușește să aducă pe orice absolvent de facultate la catedră, atunci în câțiva ani Universitatea Pedagogică din Chișinău va deveni cu adevărat singurul pol de excelență în formarea cadrelor didactice, în regiune. Ce au reușit deja profesorii din Moldova? Să devină un exemplu la PISA, cu rezultate mai bune decât ale României la Științe.
Cu aceeași ocazie aflăm și ce este presa pentru șeful de la Educație. “Colega” sa. Cum au ajuns jurnaliști să fie priviți de un membru al Executivului drept camarazi? Prin acceptarea de către presă a aceluiași angajator. Șpăgile branduite de Guvern ca ajutor oferit mediei pentru perioada pandemică au transformat redacțiile care au acceptat banii Executivului în adevărați “colegi” ai celor care ne conduc. Banii de la Guvern dați unei părți a presei sunt explicația inclusiv pentru tăcerea mediei în fața bombelor din Legea Cîmpeanu. Vedeți mingile ridicate la fileu de cei care ar fi trebuit să apere interesul publicului și nu pe al ministrului, în interviurile pe care Cîmpeanu le acordă televiziunilor.
- Edupedu.ro a refuzat banii acordați de Guvern în ceea ce executivul a numit campanie de informare pe tema pandemiei. Edupedu.ro și G4Media.ro nu susțin principiul banilor acordați presei sub forma ajutorului de stat din 2020, mascat într-o campanie de informare, de care au beneficiat majoritatea instituțiilor din presa centrală.
Revenind la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, a cărei directoare a implicat școala în numeroase proiecte de susținere psihologică a elevilor, în timpul și post-pandemie, precizăm că acesta este și primul Colegiu de stat avizat de Ministerul Educației, prin fostul secretar de stat Radu Szekely, în programul de pilotare de noi programe.
În ceea ce privește întrebarea directoarei Colegiului Național Gheorghe Lazăr din București, Ionela Neagoe, ce îl face pe George Simion un extremist, vedeți aici ce anume face din AUR un partid de extremă dreapta, precum și avertismentele publice lansate de profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: “Naționalismul și suveranismul AUR pun în pericol securitatea României într-o perioadă de agresiune rusească” (sursa și detalii).
Cum se combate extremismul? “Exemplul finlandez arată cel mai bine ce ajută împotriva extremismului – o bună educație în școlile publice, abordarea sistematică a dezinformării și a știrilor false. O societate democratică bine educată este rezistentă la instrumentele de destabilizare rusești. Societățile cu o educație generală slabă și o educație politică slabă, în plus față de instituțiile de stat slabe, sunt mult mai sensibile la teoriile conspirației și la dezinformarea țintită”, a explicat pe larg președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe.
De precizat că imaginile filmate în Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, cu elevi cărora nu le-a cerut nimeni acordul pentru asta, au fost folosite apoi într-un clip de propagandă politică, publicat pe paginile de pe rețelele de socializare ale politicianului, în care Simion își etala elemente care țin de cultul personalității, fiind personajul central care apare în mijlocul tinerilor și toți, aparent, zâmbesc și sunt părtași la mesajul acestuia. Niciun fragment din huiduielile cu care liceenii de la Lazăr l-au primit de fapt pe liderul extremist.
Așa arată portretul marilor Colegii cărora președintele Klaus Iohannis a vrut să le acordă monopolul excelenței, prin examene care să anuleze obligativitatea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a?
Aceasta este autoritatea Colegiilor, care se năruiește inclusiv în fața ideii unui scandal politic care să-l angreneze pe director?
Aceasta este independența Colegiilor, care la prima plasă ruptă din curtea școlii sunt luate public la rost de ministrul Educației?
Ce ar însemna Corectitudinea aplicată în aceste Colegii, dacă ele vor avea dreptul să-și facă propriul examen de admitere la clasa a IX-a, cu subiecte și corectură făcută în această ligă selectă?
Dialogul de mai jos ar fi oare în disonanță cu realitatea acestor mari Colegii, de care autoritățile își freacă coatele în speranța că li se va lipi măcar o fărâmă din succesul copiilor care au ajuns aici cu sacrificii de muncă pe care ei nu le-au cunoscut niciodată? “Domnu’ director, ajutați-l și pe-al meu cu subiectele/corectarea la examenul ăsta, că-i prost, da-i al nostru și tot noi vă ajutăm când v-o fi mai greu” – ar putea exista oare o astfel de discuție între directorul unui astfel de colegiu și parlamentarul din urbe, primarul sau orice alt reprezentant al protipendadei locale? (sursa)
Amintim că Legea învățământului preuniversitar lansată în dezbatere de ministrul Sorin Cîmpeanu prevede că Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a este examen opțional pentru o parte a elevilor, Colegiile având posibilitatea să înlocuiască acest examen cu examene proprii, cu subiecte realizate de ei înșiși. În urma reacțiilor publice vehemente împotriva acestei posibilități, Cîmpeanu a anunțat că-și va modifica propunerea de Lege astfel încât Evaluarea Națională să rămână obligatorie, dar Colegiile să poată organiza examen cu subiecte făcute de altcineva decât Ministerul Educației.
Posibilitatea organizării de către Colegiile Naționale a propriei admiteri la clasa a IX-a, după Evaluarea Națională și cu subiecte proprii, ”o percep ca pe o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public. Crește piața meditațiilor și vom avea un grup de colegii, așa zise de elită, cu propriile reguli, ceea ce ridică semne de întrebare”, a declarat președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos. ”Înțeleg acest element de susținere a școlilor de elită, dar nu în dauna celorlalți copii și pericolul e să avem o polarizare mai mare. Cred că această măsură va duce la o polarizare. Majoritatea copiilor de elită ajung acolo și datorită situației materiale a părinților, care le permite meditații”, a precizat Asztalos, la HotNews.ro.