Circa 25% dintre cadrele didactice care sunt acum în sistemul de învățământ provin de la o singură universitate, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București. Fostul ministru a făcut această declarație la conferința online „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent”, organizată de cursdeguvernare.ro, conferință la care Edupedu.ro a fost partener media.
În contextul în care din partea organizatorilor a fost adresată o întrebare despre calitatea profesorilor care ar fi, în proporție de 40% absolvenți de învățământ la distanță, rectorul Mihnea Costoiu a intervenit și a precizat că nu învățământul la distanță este problema, ci calitatea acestuia.
Costoiu a vorbit despre proveniența acestor cadre didactice, „de la o anumită universitate, care a fost puternic blamată”.
„Nu problema nu este faptul că 40% la sută din profesori au terminat învățământ la distanță, pentru că învățământul la distanță bine făcut este un învățământ cu rezultate foarte bune. Problema este că noi nu am avut un învățământ la distanță în adevăratul sens al cuvântului, a fost… – hai să fiu elegant, să nu pun etichete – și foarte mulți dintre acești absolvenți ai învățământului la distanță vin de la o anumită universitate, care a fost puternic blamată, pe de o parte și pe de altă parte au intrat în sistem în perioada în care sistemul era complet golit și era nevoie de acești oameni și au fost absorbiți rapid, iar astăzi sunt dominanți. Din cifrele pe care le am eu circa 25% dintre cadrele didactice vin de la o singură universitate care astăzi este foarte modestă și care în trecut era foarte mare. Fără să vreau să caracterizez într-un fel sau altul”, a declarat Costoiu.
Declarația lui Mihnea Costoiu poate fi urmărită în VIDEO la minutul 21:30:
Alte declarații ale lui Mihnea Costoiu:
- Nu este o problemă exlusivă a preuniversitarului, ci și a învățământului superior pentru că formatorii în educație vin din Univeristăți, care nu reușesc să facă față transformărilor, produc oameni care nu reușesc să își obțină un definitivat în educație…
- Plus, am deschis ușa către absolvenți dintr-un anumit grup de universități care s-au dovedit a avea calitate îndoielnică.
- Cred că transformările din această perioadă sunt transformări care nu vor putea fi total reversibile, susțin că trebuie să folosim expertiza în primul rând pentru a ajuta școala românească.
- Învățământul online nu e o soluție exclusivă, cred că avem nevoie de un învățământ fizic dublat de tehnologie.
- Elementele care ar trebui avute în vedere – capacitatea elevilor de a a se reinventa, de a folosi toate tehnologiile. Trebuie să înțelegem că lucrurile se schimbă în fiecare zi. Avem o revoluție continuă, pe care trebuie să o percepem corect.
- Am simțit și noi nevoia, chiar dacă suntem universitate tehnică, de a face cursuri pentru cadrele didactice pentru predarea în sistem online. E cu totul altceva, profesorii nu sunt de acuzat, trebuie să îi ajutăm. Am făcut cursuri, capacitatea de absorbție a stududenților a fost mult mai mare, eu privesc cu optimism evoluția sistemului.
- Vorbim de capacitatea de a ne reinventa – trebuie să fim flexibili. Nu mai putem oferi rute educaționale închise, închistate. Ne adaptăm, unii mai repede, noi am trecut în online a doua zi, alții mai greu, care au avut nevoie de ajutor. În învățământul superior tranziția s-a făcut foarte lent, deși știam că vom fi sub aceste auspicii.
- E important să formăm studenților o altă abilitate: de a traduce fluxuri mari de date. Această pandemie ne-a demonstat că cei care au reușit să se adapteze și social au succes. E important să continuăm această formare.
Mihnea Costoiu / Foto: Facebook.com/Mihnea Costoiu
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu
Redacția
13 comments
Si institutia responsabila cu cresterea incompetentei in sistemul de invatamant preuniversitar este chiar MEC, care s-a straduit ani in sir sa demotiveze prin salarizarea infima accesul unor tineri capabili in sistem insa a facilitat cu brio accesul incompetentilor care in prezent trambiteaza sus si tare ca vor sa fie testati titularii vechi din sistem fara a avea habar ca la o testare corecta, fara parghiile balcanice ale nepotismului, titularii generatieiilor 1995-2005 fara sa citeasca o litera in plus sunt cababili si in somn sa obtina 10 la actuala forma de evaluare pentru titularizare. De ce? Simplu, pentru ca din 2005-prezent susnumitul minister a redus dificultatea examenului de titularizare la dificultatea examenului de bacalaureat si nota minima pentru titularizare de la 7 la 5. Asa ca cine nu obtine in prezent acel 5 are cunostinte similare unui elev de clasa a 12 care ,,a picat bacul” la disciplina respectiva.
Costoiu să explice public cum a fost numit,nu ales, rector cînd nu are doctoratul și nici cadru didactic al UPB n-a fost.
Salariul brut pleaca de la 5500, dar nu e nimeni profesor universitar sub 10 ani, deci pleaca de la 7000 brut.
Peste tot se promoveaza salariile brute, ar trebui sa se discute pe net, ca nu traiesti din brut.
Sa ne amintim ce ,,fabrica” de doctorate a fost si este si acum Academia de Politie ,,Alex.Ioan Cuza”si Academia SRI infiintata de Gabriel Oprea etc.,insa hotia este ascunsa sub pres.
Este un
dezastru national in toate universitatile din tara ,indiferent de forma de proprietate si de specializare.Hotii striga hotii ,toti sunteti la fel ,prosti,duplicitari,oportunisti,autosuficienti..
..etc.
Observ ca domnul Costoiu are studii la Harvard si Oxford. Eu stiu ca aceste universitati sunt implicate puternic in viata comunitatilor locale, au parcuri superbe, deschise publicului. Cu toate astea, domnia sa a inteles sa inchida complet Parcul Politehnicii, a facut niste ziduri de ghetou pe langa blocurile de la Iuliu Maniu, este in continuu razboi cu locuitorii din sectorul 6 si, in general, se comporta de parca acel parc este o mosie a unor persoane fizice, iar nu un bun public.
Am urmat cursurile la Spiru Haret si am invatat pe rupte! Colegi care urmau cursurile facultatii de stat nu invatau atat in conditiile in care profesorii erau aceeiasi. Eram efectiv ingropati in proiecte, referate samd. Am sustinut licenta la faculatate de stat cu profesorii de la stat fara probleme. Cine vrea sa invete , invata oriunde!
Daca erau interesati de calitate , trebuiau sa ii determine sa urmeze cursuri de perfectionare. Dar deh, dupa razboi multi viteji se arata!
Corect . Si eu sunt absolventa Universitatii mult blamate si licentiata ASE Bucuresti
Universitatea Spiru Haret – cea mai cunoscuta fabrica de diplome si de analfabeti cu ”diplome ” din lume !
Dar spune-i pe nume, domnule Costoiu… Spiru Haret. Așa și ce? Crezi dumneata ca la facultățile, așa zise de stat, se învață mai mult? Nu prea cred… Am avut colegi de licență, slabi pregătiți, care au picat cu note rușinos de mici. Și da, erau la facultăți de stat. Cine vrea sa învețe, învață oriunde. Bineînțeles că acum urmează să îi îndrume la conversii profesionale… Nimic nou sub Soare.
“Am avut colegi de licență, slabi pregătiți, care au picat cu note rușinos de mici. Și da, erau la facultăți de stat.”
Realizați că tocmai ați confirmat ideea articolului: unul care ia licența la o facultate de stat mai știe câte ceva, altfel este picat!
Dar de la facultățile private câți știți care au picat la licență (cu examenele tip grilă)? Și asta ar fi relevant pentru a compara calitatea și seriozitatea evaluării, nu credeți? A urma cursurile unei facultăți nu este același lucru cu a obține și o diplomă de licență, deci cei nepregătiți nu au avut diploma, iar dacă o au acum înseamnă că s-au pregătit mai bine. Q.E.D.
Din 1990 încoace parlamentul a fost populat cu profesori universitari care au croit sistemul de învățământ după chipul și … interesele lor, inclusiv marele Mihnea Costoiu căruia „îi pute” acum felul în care se face învățământ în universitățile particulare. Profesorii universitari au o normă didactică de maxim 7 ore „convenționale” pe săptămână, iar salariul pleacă de la 5500 de lei ( exemplu: https://www.umfst.ro/fileadmin/materiale/concurs_posturi/2018-2019/salarii_baza.pdf ). Asta nu este un lucru rău, un profesor universitar trebuie să dispună de cel mai mult timp pentru perfecționarea proprie și pentru cercetare științifică. Ce se face în realitate ? Profesorii universitari se angajează sub forme diferite la alte universități de stat, dar mai ales particulare, și de obicei nu dai de ei pe nicăieri, sunt „între locurile de predare” sau „prinși în traficul infernal” și cel mai adesea sunt de fapt „pe sticlă” tunând și fulgerând împotriva „dezastrului” învățământului universitar și înălțând osanale partidelor politice din care fac parte.
În concluzie situația inacceptabilă din sistemul de învățământ universitar are drept cauză profesorii universitari care au fost și sunt și politicieni, inclusiv din vina dlui. Mihanea Costoiu.
Cred ca ai dreptate,Lita.
Fiul meu, asa cum era și normal, s-a angajat după ce a terminat o facultate de la Politehnica. S-a înscris la masterat tot la Politehnica, dar lucrand la o multinațională, ca să meargă la cursurile pentru masterat, trebuia sa facă cerere cu doua zile înainte și sa recupereze acele ore peste program în alte zile.
Și de multe ori primea e-mail cu doua trei ore înainte de curs, în care profesorii propuneau o alta zi, o alta ora, întrucât ei erau foarte… prinși.
Fiul meu nu putea sa obțină în doua ore o alta aprobare de la serviciu.
Asa ca fiul meu, ca să n un își piardă serviciul, a trebuit sa renunțe la masterat.
S-a consolat cu gândul ca totuși avea studii de lingă durata(5 ani) fiind ultima promoție în aceasta situație.
Profii de la Poitehnica au impresia ca Universul trebuie sa se învârtă după ei și ca orice aspirant la masterat, sa stea acasă doi ani de fusta mamei și pe banii părinților, ca să fie disponibili la mofturile de program ale profesorilor de la Universitatea Politehnica.
In primii 10 ani facultatile de la Univ. Spiru Haret au fost cum se cere, cu licenta data la stat. Apoi totul a decazut, din ce in ce mai mult. Si alte Univ. precum Bioterra, Hyperion, D. Cantemir, Rom. Americana au scos pe banda absolventi slab pregatiti. Exista si exceptii cam 5% din total.