Fost consilier prezidențial al președintelui Traian Băsescu, din 2006 până în 2014, actual membru PNL, Virgil Păunescu este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara cercetător și conducător de doctorat, iar luna trecută a pierdut alegerile pentru funcția de rector, la care a candidat, clasându-se pe locul al treilea în competiția academică. Păunescu a dat în ultima perioadă o serie de interviuri în care susține că centrul la care este coordonator, OncoGen, din subordinea Spitalului Județean Timișoara este aproape de a găsi o metodă sau chiar a făcut un vaccin pentru COVID-19. Tot el, în momentul dezbaterii electorale pentru Rectorat, în urmă cu o lună, declara că „noi nu putem face vaccinuri” – VIDEO în articol.
Cea mai recentă postare de pe pagina oficială a centrului coordonat de Virgil Păunescu este de miercuri, iar în mesajul ilustrat cu o fotografie în care apare o seringă, o fiolă injectabilă și 6 recipiente pe care scrie „Peptid”, numerotate de la 5 la 10, scrie: „O zi importantă pentru OncoGen: avem Vaccinul (echivalentul a 1000 de doze). Astăzi începem testele. #Vaccine #Romania #VaccineRomania #Covid19Vaccine #VaccineOncoGen
P.S. Ieri am terminat sinteza vaccinului. Azi incepem testele!
Important: Acest vaccin este deocamdată în fază de testare in laborator.”
De menționat că în comentariile postării, autorul face o mărturisire: „Dacă ne ajută și statul român cu finanțarea de care avem nevoie, este foarte posibil să putem pune vaccinul pe piață din toamnă.”
Cine este Virgil Păunescu
Prof. univ. dr. Virgil Păunescu s-a născut în 1961 (59 ani) comuna Șerbănești, județul Olt, „sub numele de Vergică Gălușcan”, potrivit „enciclopediei” oficiale a comunei. Documentul precizează că „este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. El a coordonat echipa de imunologi la primul transplant autolog și la primul transplant alogen de măduvă osoasă din România, în anii 2000, respectiv 2002”.
Potrivit unor relatări, și-ar fi schimbat numele în 1992. Potrivit cv-ului publicat pe site-ul Universității de Medicină, Păunescu a devenit doctor în științe medicale în 1996 la Universitatea din Timișoara, apoi în ianuarie 1997 a ajuns în Ministerul Sănătății, unde a condus ca director adjunct și apoi ca director plin Direcția de Resurse Umane și Formare Profesională în perioada mandatului ministrului Ştefan Drăgulescu (PNȚCD). Timp de 4 ani a rămas în minister.
În același timp își continuă cariera didactică și ajunge în 1997 șef de lucrări și în 1999 conferențiar universitar.
În anul 2000 a fost președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru scurt timp, iar în același an ar fi intrat în partidul Generația 2000 (G2K), din partea căruia s-ar fi anunțat candidat la alegerile prezidențiale. (Partidul Generaţia 2000 – 2K a depus liste la scrutinul din 2000, când a obţinut 13.455 de voturi la Camera Deputaţilor (0,12%) şi 18.998 la Senat (0,17%), nu există însă înregistrări oficiale despre vreun candidat oficial la prezidențiale din partea acestui partid).
După revenirea la Timișoara, e decorat în 2002 de Ion Iliescu cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de „Cavaler”.
În anul 2003 devine profesor universitar. În tot acest timp (din 1992 până în 2006) rectorul UMF Timișoara a fost chiar Ștefan Drăgulescu (care era și senator din partea PNȚCD între 1996-2000).
În 2005 Păunescu a fost directorul Spitalului Județean de Urgență Timișoara.
Apoi a revenit în minister ca secretar de stat în 2005 și din 2006 a fost numit consilier prezidențial de către Traian Băsescu. A rămas consilier prezidențial până în 2014.
În 2009, Băsescu l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de „Cavaler”.
Pe 15 iulie 2013 DNA a început urmărirea penală într-un dosar în care apărea și Păunescu, dosar clasat pe 23 mai 2019 – o anchetă jurnalistică a contestat decizia.
Recent, în ianuarie 2016, fusese numit șeful Administrației Spitalelor din București (ASSMB).
Tot în 2016 a candidat la alegerile parlamentare pentru Senat din partea PNL București.
Cercetătorul Virgil Păunescu
În baza de date Web of Science – de referință pentru activitatea științifică a unui cercetător – Virgil Păunescu are un H-index de 14, ceea ce îl plasează în media cercetătorilor cu activitate reală din România.
Campania electorală pentru Rectoratul UMFT
Până pe 20 februarie 2020 s-a desfășurat „campania electorală” pentru șefia rectoratului Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara. Virgil Păunescu este și vicepreședintele Academiei de Științe Medicale, alături de medicul Mircea Beuran, fost șef de secție la spitalul Floreasca din Capitală, acuzat recent de procurorii DNA de corupție. În dezbaterea publică care a avut loc la UMFT, cu ocazia confruntării planurilor de management ale candidaților, pe 17 februarie, Virgil Popescu promitea că, dacă va ajunge rector, va rezolva “problema cu șefii de secție” puși să dea examene și că se va reveni la metoda veche (video, minutul 59:24):
Virgil Păunescu, candidat la funcția de Rector al UMFT:
- „Dacă voi reuși să ocup această funcție, vă mai fac o promisiune, care este relativ simplă, ar putea să o facă și alții. Am să merg și am să presez pe toate canalele ministerul să termine cu ordinul prin care șefii de secție dau concurs. Este o bătaie de joc și o umilință absolută să pui un șef de secție se scrie 3.000 de pagini, să învețe 3.000 de pagini de legislație care n-are nicio legătură și este un examen, cu cine, cu colegii, cu subalternii, e o prostie. Vechea formulă în care șeful de secție și, ca atare, autoritatea Universității era recunoscută, este infinit mai bună decât porcăria cu care ne confruntăm acuma, în care șeful șefii de secție sunt de-a dreptul umiliți. Nu vă spun niciun secret: șefii de secție sunt băgați într-o cămăruță, lăsați să copieze subiectele, groaznic. Gândiți-vă însă ce se întâmplă dacă șeful de secție nu ar da singur examenul și s-ar mai prezentă și vreun asistent sau vreun șef de lucrări și ar trebui să scrie ce a învățat. Eu mă îndoiesc că cineva dintre șefii de secție pot să învețe acele 3.000 de pagini de legislație aberantă. Deci asta vă promit să o fac cât de curând, cel puțin atâta timp cat avem acces la ministru și se scoate porcăria asta cu examenele la șefii de secție.”
În același moment, pe 17 februarie 2020, Virgil Păunescu spunea că „noi nu putem realiza vaccinuri” (minutul 24:40), când le răspundea „comentariilor răutăcioase” care l-ar fi acuzat că flutură ideea unui vaccin anti-COVID fiind în campanie electorală pentru rectorat:
- ”Profit de ocazie ca să spun, pentru că am văzut niște comentarii răutăcioase, apropo de inițiativa noastră, propunerea de… e un design de vaccin, de fapt, nu e un vaccin, că noi nu putem realiza vaccinuri, e un design de fapt. Am fost contactați de ambasada Chinei la București, cât și de guvernatorul regiunii Yunan, care ne-a vizitat și care dorește să ne pună în legătură cu institute de cercetare din China pentru a verifica, deocamdată nimeni nu știe ce fel de vaccin ar putea da rezultate sau nu, așa încât sunt verificate toate posibilitățile, inclusiv propunerea noastră. Așa că nu a fost, așa, o propagandă ieftină ca să ne aflăm întreabă, sau care are legătură cu campania pentru rectorat. Nu a apărut coronavirusul pentru că facem noi alegeri la rectorat acuma”.
Alte vaccinuri și tratamente anunțate de Păunescu:
Noiembrie 2009 – vanccin AH1N1 – mediafax.ro (spunea că există deja 1,3 milioane de doze şi că vor face 5 milioane la Institutul Cantacuzino)
Septembrie 2017 – vaccin anti-alergie la ambozie – news.ro. (vaccinul ar fi trebuit să fie gata în curând)
2018 -vaccin anti-cancer – PROTV, România, te iubesc! (vaccinul ar fi trebuit să fie gata în 2019)
26 decembrie 2019 – vaccin anti-cancer politicidesanatate.ro
27 octombrie 2019 – tratament pentru leucemie limfatică acută cu limfocite B în fază avansată – Radio România Actualități
Declarațiile lui Virgil Păunescu din ultima perioada:
DCNews, 29 ianuarie – “Noi am pus pe site-ul institutului un soi de articol ştiinţific, mai greu de înțeles pentru cei care nu sunt în domeniu, dar vom face şi rezumate. Noi am început să studiem un alt mod de abordare a vaccinurilor, de la ultima epidemie de Ebola, când ne-am gândit că vaccinul, prin metodele tradiţionale de obţinere de până acum, nu va fi posibil pentru că vaccinologia, cu vechile ei metode, şi-a cam atins limitele. Nu vă pot spune, acum, dacă un vaccin de masă va merge sau nu. Dacă mergea, ar fi apărut deja. Este vorba despre un vaccin individualizat populaţional. Adică noi am luat caracteristicile imune ale populaţiei din România, de tip caucazian, care se regăseşte în toată Europa şi America de Nord, în linii mari. Ţinând cont de caracteristicile imune, ale răspunsului imun la diverşi stimuli antigenici, în cazul de faţă la coronavirus, şi folosind datele publicate (structura genomică a coronavirusului), am propus o serie de peptide, de atingene, de mici proteine, un amestec care să acopere, în practică, toată populaţia României”.
Agerpres, 31 ianuarie: Cercetătorii de la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului OncoGen din Timişoara au anunţat că au realizat o strategie de vaccinomică personalizată pentru noul coronavirus din China, rezultatele acestor cercetări fiind puse gratis la dispoziţia producătorilor de vaccinuri interesaţi. „Noi nu suntem un centru de producţie. Rezultatul studiilor noastre, care la sfârşit indică cum ar trebui să arate şi cum ar trebui sintetizate respectivele proteine, respectivele antigene folosite pentru un eventual vaccin, ar trebui preluate de o fabrică de tip industrial care să le producă, să le ambaleze, să le testeze, să le vaccineze. Dacă Institutul Cantacuzino ar fi fost funcţional, probabil că le-am fi predat celor de la Cantacuzino, în primul rând, să le testeze ei şi să încerce să facă un vaccin. Dar pentru că nu avem cui să le predăm, le-am pus în domeniul public, pentru producătorii de vaccinuri care, sunt convins, că toţi lucrează la ora aceasta la elaborarea unui vaccin”.
Newsweek România, 12 februarie – „Noi, fiind un institut de cercetare în domeniul oncologic, lucrăm de câţiva ani de zile, la aşa numitele imunoterapii în cancer, care , în principiu, sunt neam cu vaccinarea. Fiindcă imunoterapia, vaccinarea, înseamnă o manipulare a sistemului imun în aşa fel încât el să recunoască cât mai repede şi mai bine ceva ce în mod normal nu recunoaşte. Iar în cancer situaţia este mult mai complicată pentru că celulele canceroase sunt foarte asemănătoare cu celulele corpului şi foarte greu de depistat de sistemul imun. În concluzie aceasta înseamnă, în primul rând, să faci celula tumorală mai vizibilă pentru sistemul imun. În cazurile de îmbolnăviri cu viruşi şi cu bacterii, lucrurile ar trebui să fie mai simple pentru că acolo întregul angrenaj, întreaga structură este no self. Astfel, tehnolgia de dezvoltare a vaccinurilor în cancer a evoluat separat şi s-a despărţit destul de tare de tehnologia de obţinere a vaccinurilor în cazul bolilor infecţioase”
Realitatea Plus, 23 martie 2020: „Situația este comică, în sensul că după ce am pus această tehnologie pe site în jurul datei de 4 februarie. Am fost contactat de autoritățile chineze, de Ambasada Chinei la București care a văzut articolul, care cred că deja a fost analizat în China, și ne-au întrebat dacă suntem dispuși să le punem la dispoziție această tehnologie, dacă avem nevoie de bani sau de aparatură pentru a ne continua cercetările și în general dacă suntem dispuși la o colaborare cu cercetătorii chinezi care erau disperați să găsească o soluție. Le-am spus că în privința banilor și a aparaturii e prematură discuția, dar am am fi dispuși să colaborăm cu cercetătorii chinezi pentru a dezvolta această tehnologie”
Centrului de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen a fost construit printr-un proiect finanțat cu 12 milioane de euro din fonduri europene în subordinea Spitalului Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara.
Președintele Klaus Iohannis a fost în vizită la OncoGen pe 3 octombrie 2016 și îi spunea lui Virgil Păunescu următoarele:
„Domnule profesor,
Mulţumesc pentru invitaţie, mulţumesc pentru că mi-aţi prezentat astăzi o facilitate care depăşeşte cu mult aşteptările mele. Bineînţeles că am fost informat de colega mea unde vin, deci nu am venit chiar aşa, la total necunoscut, şi am avut așteptări mari. Realitatea este că sunteţi mult mai buni decât mi s-a descris şi vă felicit pentru acest lucru. În acest fel, cred că nu se supără nici universitățile, nici Primăria, dacă spun că sunt bucuros că pot, la sfârşitul acestei zile, să spun că am avut și un al treilea motiv pentru care am venit aici în Timişoara, şi anume ce aţi descris generic foarte frumos – Timişoara științifică. Ştiţi că am venit astăzi fiindcă este începutul anului universitar. Am vrut prin venirea mea să subliniez şi importanţa pe care o are proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană.
Cred că vizita mea aici la OncoGen arată clar că, după părerea mea, domeniul universitar nu este imaginabil rezonabil fără cercetare, cercetarea trebuie să fie parte din acest sistem. Am discutat un pic şi recunosc că m-aţi edificat în câteva privinţe, cum se corelează cercetarea în domeniul medical, în speță acum în domeniul cancerelor, cu aparatul administrativ care gestionează marele sistem public de sănătate. Şi cred că avem încă mult de lucru, ca să nu zicem altceva. Deci hai să ne apucăm! Eu sunt foarte mulţumit că am ajuns astăzi aici, am întâlnit oameni foarte, foarte dedicaţi în această facilitate, am avut și surpriza deosebit de plăcută să întâlnesc oameni tineri, care inventează și produc sisteme mai performante decât cele care se găsesc de obicei în piață. Toate acestea îmi confirmă faptul că Timișoara nu este doar locul unde a început Revoluția din decembrie, nu este doar locul unui cvartet performant universitar, al unei vieți culturale, ci este în continuare un oraș al inovării, un oraș unde Competitivitate se scrie cu C mare. Vă felicit pentru aceste lucruri! Îmi doresc să rămânem în legătură și să căutam, poate împreună, căi pentru a promova aceste inițiative care, după părerea mea, sunt extrem de benefice pentru România.
Una din temele recurente la întâlnirile Consiliului European la care particip este competitivitatea europeană și competitivitatea Uniunii Europene. Noi dacă nu reușim să rămânem competitivi, o să cădem la nivelul de consumator și producția profitabilă va fi în altă parte. Astfel de centre îmi dau speranță că și noi, România, putem să fim în zona în care se inovează, o zonă care crește clar competitivitatea României și atunci avem tot interesul ca și societate să dăm toată atenția unor astfel de facilități. Mai ales că sunt create de oameni care știu foarte bine ce trebuie făcut, și vă felicit domnule profesor, oameni dedicați și unei întregi comunități urbane, care a dovedit că știe întotdeauna cum să meargă mai departe.
Vă mulțumesc!”
De asemenea Mihai Tudose și Marcel Ciolacu au fost la OncoGen în 2017, când Tudose era premier și Ciolacu vicepremier.
