Franța are un nou ministru al Educației de câteva zile, după ce președintele Emmanuel Macron a eliberat-o din funcție pe Amélie Oudéa-Castéra, în urma scandalului generat de declarațiile cu privire la școlarizarea copiilor săi într-un gimnaziu privat. Noua ministră este Nicole Belloubet, în vârstă de 68 de ani, de profesie cadru universitar de drept public, fostă șefă a două circumscripții de educație regionale franceze și fostă ministră a Justiției în cabinetul guvernamental 2017-2020.
Belloubet este al treilea oficial care preia conducerea portofoliului Educației de la începutul anului 2024. Dacă până pe 11 ianuarie, când a devenit prim-ministru, Gabriel Attal se afla la conducerea Ministerului Educației, din 12 ianuarie i-a urmat fosta jucătoare de tenis Amélie Oudéa-Castéra, care însă nu a rezistat mai mult de o lună în funcție și care a fost ținta unor critici și ironii, ea având de pregătit continuarea reformei în educație în același timp cu organizarea Jocurilor Olimpice 2024.
- Provocările din mandatul ei sunt legate în mare parte de alinierea la viziunea educației – varianta Macron, măsuri actuale față de al căror specific se pronunța în opoziție în urmă cu 8 ani. – detalii mai jos
Belloubet nu este străină de politică și nici de educație: profesor universitar, ea a fost rector al Academiilor din Limoges și Toulouse în perioada 1997-2005, o funcție de conducere a circumscripțiilor regionale de educație subordonate Ministerului Educației similară cu inspectoratele școlare județene din România, însă mai complexe.
În 2005, ea a demisionat din funcția de rector al Academiei din Toulouse în semn de protest față de reducerea numărului de profesori, măsură anunțată de guvernul Raffarin, notează publicația Sudouest.fr. De asemenea, între 2000 și 2005, a prezidat Comitetul director interministerial pentru promovarea egalității de gen în educație.
Din punct de vedere politic, Nicole Belloubet provine din Partidul Socialist: s-a înscris în partid în 1983, la 28 de ani, apoi a intrat în mai multe consilii administrative din regiunea Toulouse. În 2013, Belloubet s-a alăturat Curții Constituționale din Franța și, între 2017 și 2020, a fost numită ministru al Justiției în guvernul lui Édouard Philippe, conform aceleiași surse.
- La Ministerul Justiției, Belloubet s-a confruntat cu o grevă istorică a barourilor în 2020 împotriva reformei pensiilor și a trebuit să își apere pozițiile în cazurile Traoré și Mila.
Vestea venirii lui Belloubet la șefia Ministerului de pe strada Grenelle din Paris nu a fost primită cu reticența la care se aștepta publicul de către profesori și de sindicaliștii din educație, de altfel vocali prin tradiție și care în ultimele zile de mandat ale lui Oudéa-Castéra au organizat grevă cu o cincime din profesori.
„Sosirea sa este o veste bună”, a declarat Franck Hiale, secretar academic al sindicatului Unsa Éducation și profesor de matematică la liceu, citat de Sudouest.fr. “În primul rând, este un ministru cu normă întreagă, iar acest lucru este important pentru educația națională”, spune responsabilul sindical. “De asemenea, sunt încântat că acest ministru provine din minister: a lucrat ca profesor universitar, a fost rector, deci cunoaște ministerul și modul în care funcționează”, continuă Hiale, potrivit sursei citate.
Posibile probleme legate de politica educațională (pe care o prefera)
Într-un articol din anul 2016, Nicole Belloubet contesta centralizarea impusă școlilor de Ministerul Educației, intorducerea uniformei în școli și revenirea la autoritate – o viziune de artunci pe care pare că încă o adoptă, însă în dezavantajul ei, scrie presa din Republică: este o atitudine inversă celei cerute de președintele Macron și de ex-ministrul Educației Attal, în prezent premier al Franței.
- Fiind ironică despre “toate prostiile legate de restabilirea autorității sau de purtarea uniformelor”, Belloubet susținea în articol că, în opinia sa, trebuie “să ieșim din cadrul rigid al predării, să le acordăm tinerilor timp și autonomie, să le acordăm dreptul de a face greșeli în procesul de învățare și să modernizăm materialele didactice, luând în considerare posibilitățile oferite de tehnologia digitală în ceea ce privește valoarea lor educațională”.
Belloubet a pledat pentru încurajarea unei educații mai libere, în funcție de abilitățile fiecărui elev în ultimii 10 ani în public și în pozițiile sale și s-a plasat contra impunerii autorității în educație și, de exemplu, a uniformelor, pe care Macron le vrea introduse din septembrie în toate școlile din Hexagon, după ce vede rezultatele proiectului pilot în desfășurare.
Rămâne de văzut cum va gestiona măsurile pe care Ministerul la a cărui șefie se află le-a inițiat în septembrie 2023 și pe care s-a angajat că le intensifică după rezultatele nesatisfăcătoare pentru autoritățile din Educația franceză de la testele PISA 2022. Anunțate atunci erau, de Macron, ore suplimentare de lucru la franceză și matematică pentru elevii care au nevoie de remediere și, în decembrie 2023, anunțate erau de Gabriel Attal grupele de lucru după ore, inițiative contestate de profesorii din Franța.