Cine e noul ministru al Educației din Franța, Gabriel Attal. Purtător de cuvânt și fost ministru delegat al Banilor publici, vrea să redea autoritatea profesorilor și are de combătut un puternic fenomen de bullying din școli / Prioritățile mandatului

După o demisie a prim-ministrului francez Elisabeth Borne în luna iunie, respinsă de președintele Macron, și săptămâni de discuții de posibile remanieri, un nou Guvern a fost confirmat recent în Franța. Noua echipă este condusă tot de Borne și este formată din 20 de femei și 21 de bărbați – miniștri și miniștri delegați (de regulă secretari de stat din ministere). Pap Ndiaye a fost înlocuit, la un an și două luni la conducerea Ministerului Educației, de Gabriel Attal, fidel al lui Emmanuel Macron, fost purtător de cuvânt și ministru delegat al Banilor publici/ Bugetului în guvernul Borne 1.

Potrivit Le Monde, Attal a fost un militant de stânga încă de când și-a făcut studiile la Sciences Po Paris (n. red. universitate franceză de top în domeniul științelor sociale). În 2012, când avea 23 de ani, s-a alăturat cabinetului ministrului Sănătății de la acea vreme, Marisol Touraine, în calitate de consilier. Doi ani mai târziu, era ales consilier local din partea opoziției în orașul Vanves (departamentul Hauts-de-Seine) pe o listă a Partidului Socialist, potrivit sursei citate.

În 2016, s-a alăturat partidului lui Emmanuel Macron, „En marche!” și, în 2018, s-a alăturat guvernului în calitate de secretar de stat pe lângă ministrul Educației. În timpul guvernului lui Jean Castex (2020-2022), a fost purtător de cuvânt al guvernului, până să fie numit ministru delegat pentru Bani publici în primul guvern al lui Elisabeth Borne, după cum notează presa franceză.

La 34 de ani, Gabriel Attal își continuă ascensiunea, pe care Le Parisien o cataloghează ca fiind „orbitoare” și a unui potențial candidat pentru prezidențialele din Franța din anul 2027, scrie publicația, citând un deputat al majorității. Executivul a ales, deci, o persoană cu un profil politic mult mai bogat decât predecesorul său, Pap Ndiaye, care n-a reușit să se impună în fruntea Ministerului Educației și Tineretului din Franța, remarcă FranceInfo.

• Prezentarea lui Ndiaye făcută de Edupedu.ro în luna mai 2022 poate fi citită aici.

O prioritate este redarea autorității profesorilor, pe care Attal a menționat-o de prima dată când a avut ocazia să facă declarații. “Trebuie să ne întoarcem la lucrurile simple”, a declarat Gabriel Attal: “respectul pentru profesor și autoritatea sa, stăpânirea cunoștințelor fundamentale și respectul pentru laicitate”. Aceasta este linia dezvoltată de Emmanuel Macron, mai ales după revoltele care au marcat Franța timp de mai multe nopți la sfârșitul lui iunie și începutul lui iulie, după moartea unui tânăr, Nahel, într-un control al poliției în orașul Nanterre, potrivit sursei citate.

O provocare foarte importantă este, de asemenea, realizarea de progrese în ceea ce privește problema hărțuirii din școli. „Din păcate, fostul ministru, Pap Ndiaye, a realizat acest lucru prea târziu”, după sinuciderea tragică a tinerei Lindsay și a altor adolescenți, notează FranceInfo. Premierul Elisabeth Borne a declarat că această problemă va fi o prioritate pentru noul an școlar, așa că acum elevii și profesorii au de văzut cum vor fi transpuse aceste cuvinte în fapte, peste mai puțin de două luni, mai scrie publicația citată.

O altă prioritate este de a face meseria de profesor mai atractivă. Gabriel Attal va trebui să răspundă la criza de angajări: peste 3.000 de posturi nu au fost ocupate la concursurile din acest an. În luna mai anul acesta, sindicatul profesorilor din învățământul primar, SNUipp-FSU, a denunțat salariile mici și înrăutățirea condițiilor de muncă și a estimat că vor fie o mie de posturi vacante în septembrie, în ciuda unei mici creșteri de la începutul anului școlar pentru toți profesorii, cu un salariu minim de 2.000 de euro net pe lună pentru debutanți, potrivit sursei citate.

Mai există și „pactul salarial” pentru profesori, măsură anunțată de Macron în aprilie, care este ceva mai controversată, constând într-un bonus în schimbul unei munci suplimentare. Edupedu.ro a scris că este vorba de creșteri cu câte 100-230 de euro net, din septembrie, pentru profesorii francezi. „Mai exact, în gimnazii și licee, prioritare vor fi înlocuirile pe termen scurt: dacă profesorul de matematică lipsește, profesorul de engleză, de exemplu, va putea lua acea oră pentru a progresa cu materia sa. Acest lucru va necesita o mare organizare în școli, iar sindicatele critică puternic acest sistem. Cu toate acestea, este [soluția pentru] o problemă foarte importantă: în fiecare an, elevii pierd un număr mare de ore din cauza profesorilor absenți neînlocuiți”, scrie FranceInfo. “Aceasta va fi prioritatea mea”, a declarat Gabriel Attal în timpul preluării mandatului.

Noul ministru nu a rămas necriticat

Rămâne de văzut în ce măsură va rezolva sarcinile care îl așteaptă. Încă din primele zile de la anunțarea sa ca nou ministru, Attal a avut de răspuns criticilor legate de vârsta lui și de faptul că a făcut școala în sistemul privat de învățământ: “Poți să ai 34 de ani și să ai multe responsabilități. Un profesor din trei are sub 40 de ani”, a subliniat el, conform FranceInfo, adăugând: “Da, am fost la o școală privată. Nu am nimic de negat sau pentru care să mă scuz”, cerând “să nu-i criticăm pe părinții care fac această alegere”.

“Gabriel Attal ajunge [la conducerea Ministerului Educației – n. red.] într-un moment decisiv pentru viitorul școlilor noastre”, a declarat pentru FranceInfo Sophie Vénétitay, secretar general al sindicatului profesorilor de învățământ secundar, SNES-FSU, pe 20 iulie. De la începutul noului an școlar, pe 4 septembrie, se va putea observa câtă marjă de manevră își acordă, în realitate, cel mai tânăr ministru al Educației din ultimii 65 de ani, de la instituirea celei de-a cincea Republici, în 1958, sub Charles de Gaulle.