Proiectele de legi ale Educației, lansate în consultare publică pe 13 iulie, până pe 24 august 2022, “au fost construite în Ministerul Educației, cu resurse interne”, spune Ioana Lazăr, secretarul general al instituției, într-un interviu EduPedu.ro din seria “Legile Școlii”.
Întrebată care a fost rolul său în elaborarea acestor legi, Lazăr a răspuns: “Eu sunt parte dintr-o echipă. Dintr-o echipă care a pornit de la un raport, România educată. Raport care propune soluții pentru sistemul de educație astfel încât sistemul de educație să fie pentru educație”.
Potrivit surselor Edupedu.ro, Ioana Lazăr, cel mai influent om din Ministerul Educației după ministrul Sorin Cîmpeanu, este cea care a coordonat și scris cea mai mare parte din textul drafturilor puse în dezbatere. Ministrul Educației a declarat înainte de publicarea proiectelor că în acestea „veți vedea traducerea juridică a concluziilor proiectului România educată”.
„În Ministerul Educației a fost o implicare totală pentru elaborarea celor 2 proiecte de legi. La elaborarea acestora au participat funcționari publici din direcțiile de specialitate din cadrul ministerului. (…) Legea a fost construită în Ministerul Educației, cu resurse interne, evident că au participat și experții în educație din alte instituții de specialitate ale Ministerului Educației și reprezentarea a fost în conformitate cu pregătirea profesională pe care o au și cu activitățile pe care le desfășoară. Au participat funcționari publici din direcția învățământ preuniversitar, Direcția Generală managementul resurselor umane și rețea școlară, direcția juridică, direcția economică, direcția generală învățământ superior.
Practic, au fost acoperite toate zonele de competență pentru ca proiectele pe care le-am lansat în dezbatere să poată să fie un produs care reprezintă materializarea unor principii care au fost concepute de peste 10.000 de experți care au participat la scrierea raportului ‘România educată’”, mai spune Lazăr.
- Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică din 13 iulie până în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ.
Redăm discuția pe această temă:
“EduPedu.ro: Care a fost rolul dumneavoastră în scrierea acestor legi? În elaborarea acestor proiecte.
Ioana Lazăr: Eu sunt parte dintr-o echipă. Dintr-o echipă care a pornit de la un raport, România Educată. Raport care propune soluții pentru sistemul de educație astfel încât sistemul de educație să fie pentru educație. În Ministerul Educației a fost o implicare totală pentru elaborarea celor 2 proiecte de legi. La elaborarea acestora au participat funcționari publici din direcțiile de specialitate din cadrul ministerului.
EduPedu.ro: Deci legea a fost construită în Minister.
Ioana Lazăr: Legea a fost construită în Ministerul Educației, cu resurse interne, evident că au participat și experții în educație din alte instituții de specialitate ale Ministerului Educației și reprezentarea a fost în conformitate cu pregătirea profesională pe care o au și cu activitățile pe care le desfășoară. Au participat funcționari publici din direcția învățământ preuniversitar, Direcția Generală managementul resurselor umane și rețea școlară, direcția juridică, direcția economică, direcția generală învățământ superior. Practic, au fost acoperite toate zonele de competență pentru ca proiectele pe care le-am lansat în dezbatere să poată să fie un produs care reprezintă materializarea unor principii care au fost concepute de peste 10.000 de experți care au participat la scrierea raportului România Educată.
EduPedu.ro: Vorbiți de consultarea aceea…
Ioana Lazăr: Vorbesc de acea consultare care este cea mai amplă consultare care a fost desfășurată pentru reforma în sistemul de educație. Acest raport reprezintă liniile principale care sunt urmate de aceste proiecte de legi, atât pe componenta de arhitectură de sistem, cât și pe componenta de proces de învățare.
EduPedu.ro: Am observat că, apropo de elaborare și apropo de forma acestor proiecte, am observat că – spre deosebire de ce era, exista și există în legea actuală – acest proiect are foarte multe detalii: are lucruri care altfel s-ar fi regăsit în ordine de ministru sau hotărâri de guvern, are chestiuni de regulament, are, chestiuni de cum se fac concursurile și cum se componență au comisiile de concurs. Cumva dă impresia că cine l-a făcut sau cine l-a construit a vrut să aibă controlul tuturor evenimentelor din zona educației; de ce atât de exhaustivă această exprimare a legii? De ce a fost totul controlat până la cea mai mică verificare?
Ioana Lazăr: Răspunsul este foarte simplu. Aceste legi sunt scrise pentru elevi și pentru profesori. Cuvântul elev se regăsește în proiectul legii învățământului preuniversitar de 354 de ori. Avem 217 articole și de 354 de ori este menționat cuvântul elev. Noi ne dorim să construim un sistem de învățământ care să fie dedicat elevului și profesorului. Dar, în principal, am pus pe primul plan interesul elevului. Poate că la o primă vedere, într-adevăr, legea pare mai amplă și conține nu numai norme care în mod regular intră și sunt reglementate într-o normă primară. Dar trebuie să avem în vedere și faptul că, pentru a construi și pentru a implementa reformă la nivel de proces, trebuie să avem și o arhitectură instituțională aptă să pună în aplicare toate aceste lucruri. Pentru că, în sistem, Ministerul Educației joacă un rol foarte important, este adevărat.
La fel, deconcentratele Ministerului joacă un rol foarte important. Dar, în aceeași măsură, poate chiar mult mai mult decât atât, este important să construiești instituții care să modeleze atât pe componenta de management administrativ, cât și pe componenta de proces de învățământ. Asta lipsește în acest moment. Au fost foarte multe propuneri pe care Ministerul Educației le-a primit din partea părinților, din partea elevilor, din partea societății civile în general. Și toate aceste propuneri au fost materializate într-un fel sau altul în acest proiect de lege, pentru că până la urmă legea este despre ei.
EduPedu.ro: Dar o s-o înțeleagă, fiind atât de stufoasă?
Ioana Lazăr: Cu siguranță o vor înțelege și sunt convinsă că o vor înțelege. De altfel, la dezbaterile la care am participat până acum, la care au participat și părinți și cadre didactice și reprezentanți ai societății civile, oamenii erau foarte deschiși și ceea ce ne-am dori noi ar fi ca această dezbatere să cuprindă teme reale și să nu existe teme false care să ducă dezbaterea într-o zonă în care nu mai vorbim despre elevi, nu mai vorbim despre profesori și vorbim despre alte lucruri. Esența este aceasta: vrem o școală mai bună, vrem o școală în care să avem profesori potriviți, vrem elevi care să iubească să vină la școală și vrem o școală care să îi construiască. Vrem profesori care să fie nu numai transmițători de cunoștințe, să fie și modelatori de caracter. Asta vrem să facem.
EduPedu.ro: Ați observat după o analiză sau după studii că actualul cadru legal a împiedicat lucrul ăsta?
Ioana Lazăr: Cadrul legal trebuie să fie și este indisolubil legat de realitatea socială în care trăim. Ceea ce azi este bine pentru a satisface și apt să satisfacă nevoile unui om, indiferent că vorbim despre un elev sau o persoană în general, poate să fie apt acum, dar peste un an poate să nu mai fie valabil, pentru că tocmai ăsta este scopul legii. Scopul legii este să regleze o situație, o realitate socială existentă, să satisfacă nevoia celui care este subiectul acestei legi. Prin urmare, este greșit să comparăm, am văzut în spațiul public, au apărut foarte multe opinii și foarte mulți experți compară soluțiile din legea 1 cu soluțiile aduse prin prezenta lege; omițând însă să se raporteze la realitatea socială și la faptul că lucrurile evoluează.
Nevoile sunt altele: tocmai am ieșit dintr-o perioadă foarte dificilă pentru școală, cu costuri enorme, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, pentru sistem în general. A fost foarte dificil să fii pe linia de plutire, inclusiv din perspectiva celui care asigură un cadru legal de funcționare, un sistem care nu era pregătit ă din niciun punct de vedere să gestioneze această pandemie. Noi nu eram pregătiți să gestionăm un proces de învățământ în online. Noi nu eram pregătiți să gestionăm nici măcar din punct de vedere emoțional. Gândiți-vă că au fost copii care erau în clasa I, dar învățau să scrie să citească și au fost nevoiți să stea în online, adică contactul… primul lor contact cu școala care este extrem de important – și acea relație care trebuie să fie construită și să înceapă într-un mod frumos și armonios, bazată pe emoție, pe contact vizual – pentru acești copii nu a fost posibilă”.
EduPedu.ro a scris, în ultimele săptămâni, despre ceea ce prevede actualul text al propunerii de lege pentru învățământul superior, aflat în dezbatere publică până pe 24 august:
- Instituția-cheie în analizarea plagiatelor (CNATDCU) este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului.
- Mai mult, proiectul prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”.
- Vezi și despre amnistierea plagiatorilor: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată.
Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.
- Interviul a fost realizat cu sprijinul și producția agenției WebEfektiv.