“Ne gândim și la salarizarea sistemului de învățământ”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la B1TV. Acesta a explicat că în România cea mai mare parte a alocărilor pe educație de la buget sunt pentru componenta de salarizare. Pentru investiții în educație, Cîmpeanu spune că se bazează pe PNRR și pe resursele generate de fondurile europene clasice.
Salariile profesorilor ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie 2020, potrivit OUG 114/2018, majorarea fiind amânată de Guvernul Orban cu câteva zile înainte să aibă loc, pentru septembrie 2021.
Întrebat dacă se gândește să majoreze salariile profesorilor, Sorin Cîmpeanu a precizat: „Da, este un obiectiv important pentru că atunci când am spus de coerență, coerență pe nivel de educație și între niveluri de educație, coerență între resursele alocate și obiective, ne gândim și la salarizarea sistemului de învățământ. Sigur, asta este direct legată de alocația pentru sistemul de educație, suntem acum la 3,55% din PIB. Nu știu dacă e bine să ne raportăm la PIB sau la bugetul național, este o întrebare importantă. Oricum ar fi, rămânând raportare la PIB, media europeană este de 4,7%. Un prim obiectiv este acela de atingere a mediei europene. Până la 6%, cel prevăzut de lege, să atingem noi 4,7%, media europeană”.
Bugetul Ministerului Educației este, în anul 2021, de 28,5 miliarde lei, adică 2,55% din PIB (cel mai mic buget raportat la PIB din 2018 încoace), iar suma alocată pentru tot capitolul învățământ din buget este de 39,65 miliarde lei, adică 3,55% din PIB.
Salariile profesorilor ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie 2020, după cum a anunțat chiar Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Instituția a explicat în august anul trecut faptul că de la 1 ianuarie 2020 salariile au fost majorate cu 8%, iar ultimele două tranșe de majorare până la grila prevăzută de Legea 153/2017 ar fi trebuit să intre în septembrie 2020. Rectificarea bugetară de la acel moment a amânat însă creșterea, cu totul, până în septembrie 2021, iar instituția spunea atunci că majorarea tot va avea loc “mai devreme cu un an față de ceea ce s-a decis în Parlament”.
Majorarea la 1 septembrie 2020 a fost decisă în urma acordului cu sindicatele al Guvernului Dăncilă pe 28 noiembrie 2018, iar măsura a fost prevăzută în celebra ordonanță 114/2018. Legea de aprobare a acestei ordonanțe, aprobată de Parlament, a lăsat această prevedere neschimbată. Iată aici care erau salariile de bază pe care ar fi trebuit să le ia cadrele didactice din septembrie 2020 și la care ar trebui să ajungă, dacă legea rămâne neschimbată, în septembrie 2021.
România este încadrată de OECD în rândul țărilor cu o cheltuială totală per elev (6-15 ani) de sub 25.000 de dolari în 2018. În același grup intră țări precum Republica Dominicană, Georgia, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Republica Moldova, Muntenegru, Panama, Peru, Filipine și Serbia.
Datele agregate ale OECD sugerează că elevii din aceste țări au înregistrat cele mai slabe rezultate la capitolul citire, la PISA 2018. Cei din țări cu un nivel al cheltuielilor de peste 25.000 USD/elev cunosc o creștere semnificativă a rezultatelor, iar apoi diferențele se estompează, ceea ce sugerează că, la nivelul țărilor cu o investiție substanțială în educație, alții sunt parametri care influențează decisiv performanța elevilor.
- Potrivit OECD, cheltuielile per elev s-au ridicat, în 2018, la peste 100.000 de dolari în Austria, Belgia, Brunei, Finlanda, Islanda, Coreea de Sud, Luxemburg, Macao (China), Olanda, Norvegia, Qatar, Singapore, Suedia, Taiwan, Marea Britanie și SUA. În Qatar, cheltuielile totale per student au depășit 325.000 de dolari.
Resursele financiare luate în calcul sunt cele alocate pentru salariile profesorilor și personalului auxiliar, construcții, mentenanță și infrastructură, costuri operaționale, precum cele pentru transport și mâncare. Acestea au crescut, la nivelul întregii OECD, cu 5% în medie între 2010 și 2016.
OECD arată că salariile mai mari pot ajuta sistemele de învățământ să atragă cei mai buni candidați către o carieră didactică, dar că relația dintre performanța elevilor la citire, în cadrul PISA 2018, și salariile profesorilor (raportate la PIB per capita) nu este în mod necesar relevantă statistic. Acest lucru, afirmă OECD; sugerează că alți factori pot fi asociați mai strâns cu performanța elevilor – cum ar fi calitatea predării, nivelul de compensare a profesorilor prin raportare la resursele sistemului de învățământ (în unele țări, salariile mari înseamnă că sunt atrași profesori mai buni, dar scade numărul de profesori angajați, comparativ cu nevoile sistemului).
În cazul României, OECD notează o situație aparte, când abordează chestiunea programelor de dezvoltare profesională pentru profesori. Raportul arată că, la nivelul organizației, procentul de profesori care au participat la astfel de programe de dezvoltare a crescut cu 2% în medie, între 2015 și 2018. Creșterea este datorată numărului mai mare de profesori care au participat la asemenea programe în 19 țări, creșterea fiind majoră (peste 20 de puncte procentuale) în Irlanda, Luxemburg, Malta și Mexic. Procentul de profesori participanți la programe de dezvoltare profesională a scăzut în 15 țări. Reducerea cea mai mare – de peste 20 de puncte procentuale, a înregistrat-o România.
În plus, raportul arată că mai mulți elevi învață în școli unde se face simțită lipsa de personal auxiliar, decât lipsa de cadre didactice.
Pe larg despre raportul OECD aici.
Sursă foto: gov.ro / Sorin Cîmpeanu
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
R.P.
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Ioana Nicolescu
12 comments
La administratorii de patrimoniu când o sa va gândiți d-le ministru? S-au mărit salariile ingrijitorilor iar administratorilor li s-au dat încă câteva scoli în grija, personal nedidactic în subordine, sarcini peste sarcini dar apreciere,baneasca, ZERO. Știți ca sunt admin care au câte o gradi cu program prelungit plus încă 2-3 scoli în subordine și nu iau gradație de merit??? Iar cei cu 1-2 scoli iau??? Cum se fac aprecierile la inspectorate dle ministru??? Pe ochi frumoși??? De ce nu salariați după volumul de munca.. Ca un admin de școală generala de comuna nu muncește cât unul cu 4 scoli în cârcă???? Plus casierie, plus programe de achiziții, în care se lucrează fără cursuri pt ca acestora nu li se da moca pregătire profesionala ca profesorilor, plus naveta între scoli ca nu sunt unele lângă altele.. Și toate în 8 ore de munca, plătite MIZERABIL. știm că în tara asta cine muncește e FRAIER iar puturosii și lingăii iau gradații…. CHIAR VI SE PARE CORECT???… Dar cred ca vorbesc la pereți… Asta e ROMÂNIA…
Profesorul nu primeste moca formarea profesionala. Ne-am platit noi toate cursurile. Moca e doar prin lege pe hartie. In realitate, noi le cautam, noi le platim. Gradatiile de merit nu se dau in functie ce de ce si cat ai in subordine. Si eu am 18 clas si colega mea cu gtadatie are doar 4. Asa e catedra. Mocangistii de profesori care suntem noi dupa parerea dumneavoastra, mergem pe jos sau pe banii nostri intre scoli 5-20 km. Conform legii, domiciliatii unei comune spre exemplu nu primesc decont la naveta. Asadar, daca scolile din comuna sunt in sate diferite, vom parcurge distanta dintre ele pe cont propriu. Eu merg pe jos 8 km intre cele 2 scoli pe care le am. Daca aveam si a treia, ca altadata, aveam 15 km intre ele. Stimata doamna, frustrarile nu au ce cauta aici. Toata vrajba asta a lui Csmpeaanu vad ca isi atinge scopul.
Intr adevar,atat la titularizare cat si pentru suplinire este necesara ridicarea standardelor!
Note mai mari de 8,50 pentru obtinerea unui post in calitate de titular ,respectiv 7,50 pt suplinitor.
Restul, in alte domenii,nu in invatamant!
Asa,vom avea resursa umana bine pregatita .,iar frustratii n -au decat sa mai studieze,sa-si ridice nivelul.
Nu cred că România a avut vreodată un ministru mai slab și atât de periculos, prin incompetența și servilismul său față de “angajatori”!
Dl Câmpeanu minte așa cum respiră, iar în întunecimea cabinetului său semnează sfârșitul învățământului din România!
Măriri de salarii??? O glumă proastă! În iunie 2021, a semnat un ordin prin care scad salariile profesorilor…, dar asta este pentru cunoscători… Pe lângă faptul că anulează în mod nelegal, drepturi câștigate de profesori, în baza unor legi și metodologii absolut valabile! Doar că așa vrea mușchiul lui…
E trist când se iau decizii proaste, dar când ele sunt vădit nelegale și asumate că atare de ministru, devine periculos! Presiunea politică va fi în tot și în toate!
Dumnezeu să ne ajute!
Sa fie plătiți în funcție de rezultatele de la evaluarea națională și bacalaureat .Sa fie evaluați profesorii care verifică testele de la evaluări și bac să nu mai fie diferența de la contestații . Toți bugetarii visează numai bani performanță ioc stau bine nu tu grija zilei de mâine bani merge prostu trece și așa avem Turcan Dancila care ne conduc.Rusineeee !
Titularii au distrus educația copiilor, și doriți să le creșteți salariul?!
Ce doriți să faceți cu această masă imensă de titulari?! Îi lăsați să pretindă că sunt profesori încă 20-30 de ani?! Poate că printre ei există și profesori, dar sunt foarte putini. Titularii contribuie temeinic la formarea României sălbatice.
Domnule, dumneata esti caz de consult. Ai o fixatie cu titularii. Daca esti suplinitor ai de-acuma frustrari cu titularii?? Ai facut o obaesie? Te citesti??
Aveți o obsesie…
Sunteți singura persoană care a descoperit sursa răului – titularii – și soluția salvării învățământului românesc – concedierea lor. Când veți deveni titular (baftă!), aveți mare grijă ce faceți, titulatura îți ia mințile și te-apuci de distrus copiii!
Esti deraiat complet.
Acest sinistru personaj vorbește prostii și minciuni in ritmul in care respira. Ar fi primul idiot care ar trebui remaniat. Vorbește numai enormități, ii place sa se audă vorbind, iar despre salarizare ce să îl mai crezi, când el începe cu tăierea sporurilor de doctorat tocmai de la spuma intelectualității?! Așa știe acest lugubru personaj să încurajeze performanta, și discuta despre sforăitoare reforme în așa zisa Românie Educata… Îmi este greata.
În aceeași emisiune ministrul a afirmat că absolvenții de școala profesională nu au în prezent aptiune de continuare a studiilor. Nimic mai fals. Absolvenții de școala profesională se pot înscrie în clasa a XI a de liceu, zi sau seral, pot susține BAC-ul și pot urma apoi învățământul superior.Cum este să fii ministru și să afirmi lucruri total greșite despre domeniul pe care îl conduci?
Da, asa a fost mereu, cel putin dupa 1990.
La un liceu tehnologic, nu conteaza care, cel mai bun elev din clasa a 11-a era un absolvent de profesionala.
Era deosebit de serios si studios.
Ii murise mama in timpul examenului pentru a intra la liceu. A intrat la profesionala si apoi la liceu. Caracterele puternice transforna orice infrangere in victorie.