Cîmpeanu: Am stat să mă gândesc ce nu a fost bine în Legea 1. Nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem, nu a fost însoțită de mecanisme care să poată face posibile acele schimbări. În proiectele de lege vom avea în egală măsură schimbări de proces și arhitectură de sistem

6.364 de vizualizări
Foto: gov.ro
Legea 1 din 2011, actiuala legea a Educației Naționale aflată în vigoare, nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem și de de mecanisme care să poată face posibile acele schimbări de proces, a declarat ministrul Educației la TVR Info. Sorin Cîmpeanu a spus că noile proiecte de lege pe care le va propune au, în egală măsură, schimbări de proces și arhitectură de sistem.

Cîmpeanu a dat și un exemplu depsre ce înseamnă acest lucru – a spus că dacă eșrti un inginer și „vrei să deviezi un râu, acesta este un parametru de proces, dar dacă nu i-ai făcut și canalul pe care să fie deviat acest râu, nu ai niciun fel de șansă”, spunând că „am învățat lecțiile acestea”.

„Am stat să mă gândesc ce nu a fost bine în Legea 1. Legea 1 din 2011, în varianta ei inițială are foarte mult prevederi bune. Toate acele prevederi sunt parametrii de proces. Parametri de proces care sunt buni, dar ea nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem, nu a fost însoțită de mecanisme care să poată face posibile acele schimbări de proces. Acum, învățând din această experiență, în proiectele de lege pe care le vom propune vom avea în egală măsură schimbări de proces și arhitectură de sistem. Cu alte cuvinte, dacă ești un inginer bun, iertați mă că mă întorc la profesia mea de bază, și vrei să deviezi un râu acesta este un parametru de proces, dar dacă nu i-ai făcut și canalul pe care să fie deviat acest râu, nu ai niciun fel de șansă. Am învățat lecțiile acestea și avem și arhitectură de sistem”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Reamintim că Legea 1/2011 a intrat în vigoare în 10 ianuarie 2011, iar prima modificare a fost făcută pe 5 octombrie în același an. Au urmat schimbări fundamentale ale legii în perioada 2012-2015, iar în prezent este cel mai modificat act normativ dintre toate cele existente în repertoriul legislativ al ultimului deceniu, potrivit aprecierilor Consiliului Legislativ din 2020 – are numai puțin de 112 modificări, din care 6 în ultimul an.

Varianta inițială a Legii 1/2011:

Câteva dintre modificările masive făcute de Guverne au fost relatate mai jos de HotNews.ro la acea vreme:

2014: Prima luare de pozitie fata de lovitura data Educatiei de Guvern. Mircea Miclea: Este un pact national anti-educatie, readuce impostura in doctorate, rectorii pot fi pe viata, universitatile private isi fac regulile. Este o grozavie

Ordonanta de Urgenta care modifica Legea Educatiei a fost publicata in Monitorul Oficial: Se poate organiza o a treia sesiune de BAC, elevii fara bacalaureat se pot pregati la facultate, terenurile cluburilor elevilor pot trece in domeniul autoritatilor locale, se pot organiza doctorate si la formele de invatamant cu frecventa redusa

2013: Doi ani de la intrarea in vigoare a legii Educatiei Nationale. Cum au modificat-o cei 6 ministri si jumatate din ultimul an

Guvernul modifica Legea Educatiei prin Ordonanta de Urgenta: Durata invatamantului obligatoriu creste la 11 ani si clasa a IX-a ramane la liceu. Cand vor da elevii examene interdisciplinare la Evaluarea Nationala si la Bacalaureat

Ministerul Educatiei modifica modalitatea de finantare a universitatilor: din 2014 se revine la indicatorii de calitate

Ordonanta de Urgenta care modifica Legea Educatiei a fost publicata in Monitorul Oficial: Universitatile sunt obligate sa vireze Ministerului 5% din taxele incasate de la studentii straini

Cum primesc sindicatele din educatie noi prerogative: Ordonanta de Urgenta care ii face pe liderii de sindicat evaluatori ai calitatii invatamantului si le garanteaza salariul intreg, dar ore mai putine la clasa

VIDEO Amendament la modificarea Constitutiei: Institutiile de invatamant superior isi gestioneaza direct patrimoniul. Ioan Stanomir: Se poate specula ca exista interese legate de patrimoniul imobiliar al unor universitati, mai ales particulare

CCR: Modificarea Legii Educatiei Nationale care faciliteaza trecerea patrimoniului universitatilor private in mainile fondatorilor este neconstitutionala

2012: Ultimele lovituri date de Ecaterina Andronescu reformei in educatie: Dispar incompatibilitatile rector-parlamentar, pensionarii pot fi rectori si directori, institutele de cercetare pot sa treaca in subordinea universitatilor

Iată modificările sintetizate de consilierul juridic Ion Nistor:

  1. LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011;
  2. LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011;
  3. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012;
  4. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 12 decembrie 2012;
  5. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012;
  6. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 6 martie 2013;
  7. LEGEA nr. 62 din 21 martie 2013;
  8. LEGEA nr. 206 din 27 iunie 2013;
  9. DECIZIA nr. 397 din 1 octombrie 2013;
  10. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 103 din 14 noiembrie 2013;
  11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013;
  12. LEGEA nr. 1 din 8 ianuarie 2014;
  13. LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012;
  14. DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2014;
  15. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 9 aprilie 2014;
  16. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014;
  17. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014;
  18. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014;
  19. DECIZIA nr. 669 din 12 noiembrie 2014;
  20. LEGEA nr. 95 din 30 aprilie 2015;
  21. LEGEA nr. 118 din 21 mai 2015;
  22. LEGEA nr. 153 din 18 iunie 2015;
  23. LEGEA nr. 220 din 23 iulie 2015;
  24. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 41 din 30 septembrie 2015;
  25. LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016;
  26. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 2 martie 2016;
  27. LEGEA nr. 118 din 31 mai 2016;
  28. LEGEA nr. 140 din 12 iulie 2016;
  29. LEGEA nr. 141 din 12 iulie 2016;
  30. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 12 octombrie 2016;
  31. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016;
  32. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016;
  33. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 15 decembrie 2016;
  34. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2017;
  35. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 27 ianuarie 2017;
  36. LEGEA nr. 11 din 3 martie 2017;
  37. LEGEA nr. 56 din 10 aprilie 2017;
  38. LEGEA nr. 70 din 14 aprilie 2017;
  39. LEGEA nr. 90 din 28 aprilie 2017;
  40. LEGEA nr. 137 din 13 iunie 2017;
  41. LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017;
  42. LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017;
  43. LEGEA nr. 211 din 8 noiembrie 2017;
  44. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017;
  45. LEGEA nr. 71 din 19 martie 2018;
  46. LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018;
  47. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 8 iunie 2018;
  48. DECIZIA nr. 307 din 8 mai 2018;
  49. LEGEA nr. 201 din 20 iulie 2018;
  50. ORDONANŢA nr. 9 din 23 august 2018;
  51. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 87 din 27 septembrie 2018;
  52. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 9 noiembrie 2018;
  53. LEGEA nr. 289 din 29 noiembrie 2018;
  54. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018;
  55. LEGEA nr. 19 din 8 ianuarie 2019;
  56. LEGEA nr. 38 din 17 ianuarie 2019;
  57. LEGEA nr. 48 din 11 martie 2019;
  58. LEGEA nr. 56 din 1 aprilie 2019;
  59. LEGEA nr. 57 din 1 aprilie 2019;
  60. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 3 aprilie 2019;
  61. LEGEA nr. 87 din 25 aprilie 2019;
  62. LEGEA nr. 102 din 8 mai 2019;
  63. LEGEA nr. 103 din 8 mai 2019;
  64. LEGEA nr. 104 din 17 mai 2019;
  65. LEGEA nr. 114 din 7 iunie 2019;
  66. LEGEA nr. 139 din 18 iulie 2019;
  67. DECIZIA nr. 657 din 17 octombrie 2019;
  68. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 6 noiembrie 2019;
  69. LEGEA nr. 221 din 18 noiembrie 2019;
  70. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 79 din 20 decembrie 2019;
  71. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 27 decembrie 2019;
  72. LEGEA nr. 260 din 24 decembrie 2019;
  73. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 16 ianuarie 2020;
  74. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 15 din 4 februarie 2020;
  75. RECTIFICAREA nr. 15 din 12 februarie 2020;
  76. LEGEA nr. 37 din 2 aprilie 2020;
  77. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 aprilie 2020;
  78. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 14 mai 2020;
  79. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 79 din 21 mai 2020;
  80. LEGEA nr. 80 din 12 iunie 2020;
  81. LEGEA nr. 83 din 17 iunie 2020;
  82. LEGEA nr. 109 din 3 iulie 2020;
  83. LEGEA nr. 133 din 15 iulie 2020;
  84. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 19 august 2020;
  85. LEGEA nr. 184 din 20 august 2020;
  86. LEGEA nr. 187 din 20 august 2020;
  87. LEGEA nr. 185 din 20 august 2020;
  88. LEGEA nr. 186 din 20 august 2020;
  89. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 171 din 14 octombrie 2020;
  90. LEGEA nr. 226 din 30 octombrie 2020;
  91. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2020;
  92. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 3 februarie 2021;
  93. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 8 din 18 februarie 2021;
  94. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 22 din 31 martie 2021;
  95. LEGEA nr. 93 din 19 aprilie 2021;
  96. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 41 din 27 mai 2021;
  97. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 16 iunie 2021;
  98. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 10 septembrie 2021;
  99. LEGEA nr. 249 din 12 octombrie 2021;
  100. LEGEA nr. 271 din 11 noiembrie 2021;
  101. LEGEA nr. 273 din 16 noiembrie 2021;
  102. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 121 din 25 noiembrie 2021;
  103. LEGEA nr. 276 din 25 noiembrie 2021;
  104. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 17 decembrie 2021;
  105. LEGEA nr. 321 din 29 decembrie 2021;
  106. LEGEA nr. 323 din 29 decembrie 2021;
  107. LEGEA nr. 9 din 5 ianuarie 2022;
  108. LEGEA nr. 10 din 5 ianuarie 2022;
  109. LEGEA nr. 14 din 10 ianuarie 2022;
  110. LEGEA nr. 17 din 13 ianuarie 2022;
  111. LEGEA nr. 127 din 5 mai 2022;
  112. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 26 mai 2022.

8 comments
  1. Constrat cu durere ca toate propunerile de imbunatatire a invatamantului se refera la partea de soft si niciuna la infrastructura scolara. Vrem sa aplicam metodele cele mai sofisticate adoptandu-le la arhitectura satelor si comunelor in stare de degradare, cu scolile paraginite, care erau moderne pe vremea lui Spiru Haret. Unele au prea putini elevi, altele ii aduc de peste dealuri si paduri. Solutia ar consta in unirea mai multor UAT si constuirea de campusuri scolare (1000-2000 elevi), carora sa le fie asigurat un rerzervor suficient de elevi dintr-o arie determinata, cu regim de internat atat pentru elevi cat si pentru cadre si avand toate dotarile corespunzatoare unui invatamant de calitate.

  2. Oameni buni, învățământul este la pământ. Gropar șef este tanti Katy. Toate învățătoarele și educatoarele fac și câte o “facultate “pentru +25%din salariu. Învățătoarea mea care avea liceul, nu scotea analfabeți funcționali. Dacă ai făcut facultatea, dute tată în trei ani pe funcție cu facultate, dacă nu, banii înapoi. Acum au început să facă facultăți asistentele medicale. Ce treabă are medicina cu dreptul, mediul, cu arheologia, etc. Iese domnul Hadar pe toate posturile TV și cere bani pentru învățământ. Acum, datorită porcăriilor de mai sus, invatatoarele și educatoarele ies la pensie cu 4000 de lei,adică cât doi profesori de liceu (ieșiți acum șapte ani)

  3. Este excelenta analogia cu râul. Arata simplitatea gandirii politicianului parvenit si explica dezastrul din invatamant.

    Sistemul de educatie este un sistem complex. Campeanu nu are capacitatea sa inteleaga asta. Campeanu stie sa sape gropi. S-ar descurca mai bine ca sef de cimitir, dar din pacate a fost pus sef la educatie :)).

  4. 1.Cele 112 modificari (in peste un deceniu !!!) ale Legii educatiei nationale nr.1/2011 – adoptata prin asumarea raspunderii guvernului – au fost chiar toate in interes national ? Care au fost aceste interese ?
    2.Cum ramane cu simularea asigurarii calitatii educatiei – de 17 ani, din 2005 incoace, datorita trist-celebrei OUG 75-2005 – in invatamantul preuniversitar si cel superior, doar pentru a justifica birocratic si rupt de realitate finantarea anuala bugetara a fiecarei scoli si universitati acreditata de ARACIP si ARACIS, dar eludand complet principiile, tehnicile si instrumentele Managementului calitatii ??? Autorii OUG 75-2005 nu au avut vointa politica si competentele necesare abordarii, conceperii si implementarii unei reale/ nesimulate asigurari a calitatii educatiei, pe baza standardelor internationale (bine cunoscute si aplicate la noi mai ales in mediul privat dar si in tot mai multe entitati publice)… A rezultat o monstruoasa, costisitoare, ineficienta deci INUTILA birocratie determinata de pretentiile ARACIP si ARACIS ca fiecare scoala/ universitate sa produca periodic o mare cantitate de documente – chipurile doveditoare ale indeplinirii/ satisfacerii numeroaselor criterii (denumite la noi „standarde” pentru impresia artistica!) prestabilite din birourile ARACIP si ARACIS, fara implicarea si consultarea celor care ar trebui sa le si aplice/ utilizeze…In plus a fost ocultata cu buna stiinta vechea constatare – valabila nu numai in Romania !! – „HARTIA SUPORTA ORICE”
    3.Multi cercetatori straini dar si romani au demonstrat si explicat de peste un deceniu ceea ce ei denumesc „ESECUL INTERNALIZARII ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI IN SCOLILE SI UNIVERSITATILE ROMANIEI” (adica lipsa totala de interes, competente si activitati specifice la nivelul fiecarei scoli si universitati pentru a implementa si utiliza Managementul calitatii, una din etapele acesteia fiind exotica Asigurare a calitatii, ambele fiind ignorate total – in fond si forma – si de decidentii Romaniei, inclusiv de presedintele care a promulgat Legea 87-2006 de aprobare a OUG 75-2005)… In conferinte si reviste stiintifice din strainatate si Romania, unii autori straini si romani (inclusiv membri ai echipelor unor autori ai OUG 75-2005) au demascat public acest contraproductiv demers pseudo-stiintific, dovedit a fi total ineficient si necesitand abrogarea OUG 75-2005….Oricine poate constata astazi, dupa 17 ani de simulacre, ca nici nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei in scolile si universitatile romanesti, ci de NON-CALITATE, avand in vedere numeroasele CONTRAPERFORMANTE – tot mai multe, evidente si grave – mai ales in invatamantul preuniversitar, cu toate enormele resurse financiare irosite doar pentru a simula asigurarea calitatii educatiei (si a justifica finantarea bugetara) si in ciuda frecventelor interventii publice privind subfinantarea cronica a educatiei in Romania… Ce se va intampla cu OUG 75-2005 in promisul proces de restructurare a educatiei nationale?

  5. Draguț! Iată niște propuneri:
    1. Trecerea de la CURRICULUMUL SPIRALAT (care ne-a bântuit încă din comunism) la CURRICULUMUL MODULAR;
    2. Condiționarea celor care fac parte din comisiile de programe, de examene sau manuale de cel puțin un număr de ani de predare la grupa de vârstă respectivă. Adică să faci programe, manuale sau subiecte de examene doar dacă ai predat în gimnaziu și liceu, la fel cum un chirurg face un rezidențiat înainte de a intra în sala de operație.

    Se poate? E rezonabil?

    1. Aha. Asadar, daca nu esti invatator/invatatoare, nu ai voie sa te ocupi de invatamantul primar. Sau, pentru gradinita, doar o educatoare/un educator isi poate pune cunostintele in valoare. Cool!

      1. Mie la titularizare, unde am luat 9,76, mi-a cazut o ora la clasa a IV-a la engleza pe o tema data. Inseamna ca profesorul de sport stie mai putin sport decat invatatorul, preotii la fel la religie etc. Penibil!

    2. Stai linistit. Sunt politruci. Urmeaza cel putin 50.000 de concedieri in invatamant. Romanii majoritari care urasc scoala ii vor sustine, iar invatamantul va deveni cu adevarat o ruina frumos cosmetizata din pix.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Banii pentru copiii cu CES în 2023 / Ministerul Educației: Drepturile financiare se majorează cu 50% dacă copilul cu CES are și certificat de încadrare în grad de handicap și se aplică tuturor copiilor, nu doar celor din centrele de plasament

Copiii cu CES (cerințe educaționale speciale) beneficiază de alocația zilnică de hrană și de cea pentru rechizite școlare, cazarmament, îmbrăcăminte și încălțăminte, potrivit Hotărârii de guvern nr. 564 din 2017.…
Vezi articolul

STUDIU 1 din 10 copii se duce la culcare flămând, 1 din 2 elevi care abandonează școala o face din cauza costurilor, 1 din 5 copii nu este fericit, arată raportul “Bunăstarea copiilor din mediul rural”

O cincime dintre copiii de la sat (21%) consideră că nu sunt niciodată sau sunt doar uneori fericiți, arată concluziile raportului Bunăstarea copiilor din mediul rural în 2020, lansat de Fundația World…
Vezi articolul

Rata absolvirii liceului în România a crescut cu 7 puncte procentuale în ultimii 10 ani – raport UNESCO / Țara noastră, tot la finalul clasamentului statelor UE, iar abandonul școlar la liceu a ajuns la 26%

Procentul românilor care finalizează liceul a crescut cu aproape 7 puncte procentuale din anul școlar 2012-2013 până în anul 2022-2023, potrivit raportului Global education monitoring report, 2024/5, Leadership in education:…
Vezi articolul