Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat, joi, că are o ‘așteptare clară’ ca bugetul Educației pe acest an să fie mai mare raportat la execuția bugetară din 2020, adăugând că, în caz contrar, va fi un alt ministru, ‘care știe să rezolve problemele fără resurse financiare’, relatează Agerpres.
Sorin Cîmpeanu, a precizat, cu aceeași ocazie – o conferință organizată de Fundaţia Institutul de Studii Financiare şi DC Media Group – că România are nevoie de 3.000 de consilieri școlari.
Declarațiile lui Sorin Cîmpeanu, citate de Agerpres:
- “Una din condiţii a fost creşterea semnificativă, aşa cum nu a mai fost până acum, a componentei costului standard per elev destinat acoperirii cheltuielilor materiale. Din această perspectivă, sunt foarte mulţumit. Din perspectiva burselor elevilor, de asemenea. Vrem să avem o finanţare a cercetării, finanţare instituţională a cercetării. Sunt motive de satisfacţie. (…) Am afirmat public în mod repetat şi deliberat că, înţelegând constrângerile bugetare din acest an, constrângeri bugetare care nu sunt specifice doar României, totuşi am o aşteptare clară: în valoare absolută, raportat la execuţia pe 2020, bugetul Ministerului Educaţiei, în special, şi bugetul Educaţiei, în general, să fie mai mare. (…) Este un minim. Acest minim, dacă va fi asigurat, va fi acelaşi ministru al Educaţiei, dacă nu va fi asigurat va fi un alt ministru la Educaţie care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”.
- “Avem nevoie de 3.000 de consilieri şcolari. Nu avem aceşti consilieri şcolari. Avem absolvenţi de psihologie, care nu au competenţe specifice pe consiliere şcolară, ceea ce nu este în regulă, pentru că un consilier şcolar trebuie să îndrume elevul pentru oferta educaţională, rute, să adapteze recomandările la specificul elevului. În aceeaşi situaţie suntem şi pentru cei care ar urma să predea Educaţie financiară”.
Amintim că în ianuarie ministrul Cîmpeanu declara că “28,2 miliarde de lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educației, pentru a continua eu cel puțin”, arătând că valoarea o reprezintă execuția bugetară din Educație pe 2020. Or, dacă Ministerul Educației primește în bugetul e 2021 o alocare de 28,2 miliarde de lei, suma ar fi cu 2,3 miliarde de lei mai mică față de alocarea din 2020, reprezentând 2,5% din PIB-ul estimat pentru acest an de Comisia Națională de Prognoză.
Ce înseamnă 28,2 miliarde de lei?
Produsul Intern Brut al României, estimat de Comisia Națională de Prognoză în cea mai recentă publicație oficială, pentru anul 2021 este o sumă precisă pe care se va construi întreb Bugetul 2021, evident sub rezerva dezvoltării economice și sub influența contextului intern și internațional. Valoarea Produsului Intern Brut estimată pentru anul 2021 este de 1.116,8 miliarde de lei, având o creștere de 4,3% față de anul 2020.
Raportat la acest PIB pe care se construiește Bugetul României pentru anul 2021, suma de 28,276 miliarde lei înseamnă 2,53%.
Dacă ar rămâne la acest procent din PIB, alocarea pentru Educației ar fi mai mică decât cea de anul trecut, când era de 2,7% din PIB. Pentru perioada 1995-2021, conform datelor despre cheltuiala guvernamentală pentru Educație ale Eurostat și Ministerului Finanțelor din România, cea din 2021 ar fi cea mai mică.
Dacă alocarea va rămâne 2,53% din PIB, cel mai probabil aceasta va fi una dintre cele mai mici alocări din istoria recentă. În 2017 a mai fost de 2,8%, în 2018 de 3% și în 2019 tot la 2,7%.