Cîmpeanu 3, ultimul episod și final de sezon

După 648 de zile, adică 1 ani, 9 luni și 9 zile, în fruntea Ministerului Educației din România, Sorin Cîmpeanu a demisionat pentru că a plagiat un curs universitar la facultatea la care era profesor, în universitatea al cărei rector la al treilea mandat este. A fost al 28-lea ministru al Educației din ultimii 33 de ani. A avut trei mandate deja la șefia instituției, în guvernele Victor Ponta, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă și devine al doilea cel mai numit ministru al Educației din istoria recentă, fiind surclasat doar de Ecaterina Andronescu, cea care a avut 4 numiri în această funcție.

Ludovic Orban avea să lase de înțeles, după ce a fost dat afară de la șefia Guvernului și apoi a partidului, că Sorin Cîmpeanu a fost omul lui Klaus Iohannis. Președintele ar fi solicitat la negocierile din coaliția de atunci cu USR și UDMR ca PNL să nu piardă Ministerul Educației pentru proiectul „România educată”. Într-o explicație bâlbâită, la acel moment, Orban îl numea „rectorul rectorilor” pe Cîmpeanu, despre care spunea că „este garanția implementării România educată”.

Orban se justifica astfel în fața protestelor față de introducerea în guvernul său a unui personaj controversat, care tocmai traversase din ALDE în PNL. Mai multe organizații, inclusiv Rezist și Corupția Ucide, au transmis atunci o scrisoare deschisă împotriva posibilei nominalizări a lui Sorin Cîmpeanu ca ministru al Educației.

“Considerăm că măsurile implementate în mandatul anterior al acestuia, în Guvernul Victor Ponta (printre care  OUG 94/2014, care permitea plagiatorilor să renunțe la titluri fără a mai suporta consecințele) și ca președinte al Consiliului Național al Rectorilor (dintre care amintim doar Asocierea cu Alexandru Cumpănașu), dar și problemele de integritate (trecerea prin mai multe partide cu scopul obținerii unor funcții și apartenența la Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), înființată de Gabriel Oprea împreună cu George Maior) nu corespund standardelor pe care le impune o viziune reformatoare autentică”, scriau protestatarii în decembrie 2020.

Cu un an înainte, în 2019, președintele Klaus Iohannis l-a decorat, cu prilejul zilei de 1 Decembrie, pe Sorin Cîmpeanu cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.

Numit pe 24 decembrie 2020 ministru al Educației, Cîmpeanu a defilat de la bun început cu proiectul „România educată”. Încă de la audierile din Parlament, a declarat că „va exista o coerență deplină cu România Educată”. În cele două mandate întinse pe aproape doi ani, Sorin Cîmpeanu a întârziat și tărăgănat cât a putut de mult procesul de realizare a pachetului legislativ care să pună în aplicare Proiectul „România educată” – iar la final nu există decât două proiecte de legi contestate, care au traversat un proces de consultare publică în care doar propunerile agreate au fost preluate, fiind scrise „intern”, de oamenii ministrului și de câțiva funcționari din minister. Dintre promisiunile făcute la momentul învestirii, doar cele cu reluarea școlii față în față de după valul al doilea al pandemiei de coronavirus au fost parțial îndeplinite, școala fiind închisă forțat, de trei ori, în 2021.

Recuperarea cursurilor și pierderilor din pandemie, promisă la început de mandat, s-a făcut fără nicio măsurare sau cuantificare a progresului sau a remedierii, printr-un program de „ore remediale” plătit din fonduri europene, pentru care mulți profesori participanți nu și-au primit nici acum banii pe toate cele 3 luni cât au durat cursurile, la un an și 4 luni de la încheierea acelui demers.

Primul gest administrativ pe care Sorin Cîmpeanu l-a făcut, când a intrat în Ministerul Educației în Ajunul Crăciunului din 2020 a fost să o detașeze pe cel mai înalt post de funcționar public pe Ioana Lazăr, care avea să fie Secretarul General al instituției și cel mai puternic om din Ministerul Educației după ministru, pe toată perioada mandatelor demnitarului. Potrivit surselor Edupedu.ro, Ioana Lazăr este cea care a coordonat și scris cea mai mare parte din textul drafturilor legilor învățământului puse în dezbatere. De altfel aceasta a fost la majoritatea consultărilor, alături de ministru, indiferent în ce localitate din țară aveau loc acestea, susținând cot la cot cu politicianul Sorin Cîmpeanu politicile propuse în proiectele de acte normative din poziția de înalt funcționar public.

Tot în discursul de învestitură, ministrul Cîmpeanu spunea că „avem necesitatea de a motiva personalul didactic”. Cu toate acestea salariile în Învățământ au crescut cu câte 40-50 de lei pe an, similar și simultan cu ceilalți bugetari, fără să existe criterii de performanță pentru profesori, așa cum susținea ministrul la începutul mandatului: „Mi se pare greșit să fie acordate creșteri salariale otova, trebuie date pe anumite criterii de performanță”. Rezultatele la testările PISA – sau diferențele între media anilor de școală și cea de la examenele naționale – erau posibile criterii în salarizarea pe bază de performanță a profesorilor anunțate de ministrul Educației.

Nu s-a întâmplat nici măcar o recuperare a salariilor prevăzute în grila Legii 153/2017 care ar fi trebuit să intre în vigoare încă din anul 2020. A „reușit” să împartă, printr-o ordonanță de urgență, în 5 rate anuale diferențele salariale recunoscute de instanțele din România, pe care profesorii ar fi trebuit să le primească din urmă – lucru salutat de sindicatele profesorilor și clamat drept o victorie – în fapt a fost o victorie pentru buget, cea mai mică rată fiind de 5% și care ar fi trebuit să ajungă la cadrele didactice în septembrie 2022, conform promisiunilor lui Sorin Cîmpeanu. Potrivit surselor Edupedu.ro, acest lucru nu s-a întâmplat, deși ordonanța care prevede plata a fost aprobată din aprilie 2022.

Primele apariții televizate ale lui Sorin Cîmpeanu, în ianuarie 2022, aveau să contureze un discurs despre cum acesta „abandonase” pentru funcția de ministru, „patru poziții câștigate prin propriile eforturi” – referindu-se la cea de rector, profesor universitar, președinte AUF, președinte al Consiliului Național al Rectorilor. „Dacă am abandonat patru poziții câștigate prin propriile eforturi, le-am abandonat cu credința că pot face ceva ca ministru al Educației”, a spus Sorin Cîmpeanu, care a promis că în următorii patru ani vom avea o reformă reală a sistemului de educație în ceea ce privește modul de predare, programa, structura orelor. Niciuna dintre aceste „reforme reale” nu a fost nici măcar începută.

Pe 5 ianuarie declara public că își dă demisia de la Ministerul Educației, la finalul lunii ianuarie, dacă nu primește “o creștere în valoare absolută” a bugetului: „În condițiile în care nu vom avea o creștere cât de mică a bugetului Educației eu am spus că nu știu să fac ceea ce mă gândesc că trebuie să fac, și ceea ce eu v-am spus că trebuie să fac, fără buget și atunci voi lăsa în locul meu la minister pe altul mai priceput, care știe să facă ce trebuie fără bani”, declara Cîmpeanu. Finanțarea promisă la audieri, de 6% din PIB, a rămas în realitate de puțin peste 2%, atât în 2021 cât și cea programată pentru 2022, pentru ambii ani fiind în scădere față de 2020 ca procent în PIB.

Planurile cadru de liceu erau puse în dezbatere, după o lună fiind anunțată amânarea aplicării acestora și întreruperea, practic, a reformei curriculare începută în 2012. În primăvara lui 2021 anunța că planurile-cadru pentru liceu vor fi gata până în toamna acelui an, evident că anunțul nu avea legătură cu realitatea. Până la finalul mandatului de ministru Cîmpeanu nu a mai reușit să repună în dezbatere o altă propunere de curriculum sau planuri-cadru.

Spunea atunci vrea ca directorii de școli să fie votați de profesorii titulari cu normă întreagă din școala respectivă – „voi lupta cât pot de eficient pentru asta”, declara ministrul. În a treia zi de la propunere, Cîmpeanu s-a lepădat de idee: „Dar cine a spus asta?”, l-a întrebat el pe un profesor interlocutor la TV, căruia i-a explicat că de fapt nu a înțeles el bine.

Pe 11 ianuarie 2021 anunță că în acel an va fi organizat concurs pentru inspectorii școlari, iar pe 16 ianuarie că va avea loc în primăvara 2021. A numit inspectori „din pix” până în ultima lună de mandat, cu justificarea că nu are sens să mai organizeze concurs, dacă tot se schimbă legea și inspectoratele vor fi redenumite. Potrivit unui ordin de ministru nepublicat în Monitorul Oficial, obținut de Edupedu.ro, inspectorii școlari generali vor putea decide la ce școli merg banii din PNRR – circa 2 miliarde de euro – vor putea semna contracte și tot ei se vor verifica și vor monitoriza derularea proiectelor. 50% dintre inspectorii școlari generali sunt membri PNL, 40% sunt de la PSD. Sub mandatul Cîmpeanu, inspectoratele au cunoscut cea mai profundă politizare din ultimii ani – ajungând să fie numiți politic și inspectorii fără funcții de conducere.

În 8 februarie 2021 elevii reveneau la școală cu prezență fizică/online, pe două scenarii, în funcție de criterii epidemiologice. În paralel, Cîmpeanu vorbea despre modificări în CNATDCU, instituția cheie în verificarea plagiatelor.

Gestionarea școlii în pandemie a însemnat zeci de apariții televizate ale ministrului, explicații despre scenarii, clase în online sau grafice și statistici de vaccinare. Episodul cu testele de salivă au fost unul dintre cele mai scumpe exerciții de imagine din istoria recentă a țării. O cheltuială bugetară de 56 de milioane de euro pentru o operațiune cerută de Sorin Cîmpeanu și care nu a avut niciun beneficiu de sănătate publică real, elevii neavând nicio obligație să raporteze rezultatele sau să-și facă testele pe care le primeau la școală. „Introducerea testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă a fost solicitată de către Ministerul Educației încă din luna februarie a acestui an”, declara ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, care arăta cine este de fapt la baza operațiunii. Pentru fiecare salariat activ din România, autoritățile au cheltuit câte 50 de lei pe testele de salivă timp de două luni, arată o analiză Edupedu.ro pe subiect.

Din august 2021 până în ianuarie 2022 toți directori ide școli din România au fost numiți de inspectorii școlari județeni, majoritatea acestora din urmă fiind membri PNL. Asta pentru că a fost organizat concursul pentru directori în perioada iulie-ianuarie, iar la 1 august au expirat mandatele tuturor celor care susținuseră concursurile în trecut – analiza aici. Actualul concurs a avut parte de scandaluri de corupție și multe anchete sunt încă în derulare. După deja 3 sesiuni de concursuri, Ministerul Educației nu a reușit să ocupe cu directori și directori adjuncți toate școlile, numirile pe post fiind în continuare folosite acolo unde nu a candidat nimeni sau unde nu s-au ocupat posturile.

În vara lui 2021 Cîmpeanu a propus modificarea regulamentului CNATDCU – instituția cheie în analiza cazurilor de plagiat. După o reacție vehementă a societății civile și intervenția președintelui Iohannis pe subiect, Cîmpeanu a anunțat că atâta timp cât e ministru nu va mai modifica nimeni nimic la CNATDCU. În proiectul de lege propus tot de el, instituția urmează să se desființeze.

Politizarea consiliilor și comisiilor din Ministerul Educației a fost completă și complexă în mandatului lui Cîmpeanu. Un exemplu este componența Consiliului pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, cel care formal asigură costul standard per elev, adică finanțarea tuturor școlilor de stat și a celor private acreditate. Componența a fost modificată printr-un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial luni, 2 august 2021 – 7 persoane de la PNL și UDMR au populat acest for prin pixul ministrului.

O așa-zisă reformă a ARACIP – agenția care acreditează toate școlile și grădinițele de stat și private din România – a fost anunțată de Sorin Cîmpeanu. După ce l-a destituit pe fostul președinte al instituției, în funcție din 2005, a numit pe postul de președinte ARACIP trei interimari, dintre care unul era fost coleg de partid din ProRomânia, model de lenjerie intimă pentru Cătălin Botezatu. Ministrul a spus că l-a numit „pe criterii de competență”. Silviu Iordache a rezistat în funcție câteva luni, după care a fost înlocuit de Tatiana Tutunaru, expert ARACIP care folosise o diplomă care „nu poate fi echivalată cu diplomă românească de licență în drept” pentru a se angaja consilier juridic la o primărie, la Casa de Pensii București și pentru înscrierea la master, după cum Edupedu.ro a scris. A demisionat și ea după o lună și jumătate de mandat.

În paralel Ministerul a propus reorganizarea ARACIP, iar vârful de lance al „reformei” a fost Radu Szekely, rămas consilier al ministrului Cîmpeanu, după ce fusese secretar de stat din partea USR, iar partidul s-a retras de la Guvernare. Szekely e co-fondatorul unei școli private, membră a Asociației Școlilor Particulare din România, pe care consilierul Szekely a propus-o să facă parte din Consiliul General al ARACIP și să aibă drept de vot. Școala lui Szekely a fost printre primele care au primit acreditare după ce noua structură a ARACIP și-a început activitatea.

Edupedu.ro a dezvăluit cum ministrul Cîmpeanu a semnat ordinul de acreditare pentru Grădinița Politehnica, înființată de Universitatea Politehnica din București, fără ca ARACIP să o acrediteze, conform legii. Acreditarea înseamnă, pentru o instituție de învățământ, primirea finanțării per elev/copil de la stat. Mai mulți funcționari au fost implicați în procedurile respective, printre care și Ioana Lazăr, Secretarul General al Ministerului Educației, mâna dreaptă a ministrului, conform surselor Edupedu.ro. Declarațiile sale și ale rectorului UPB Mihnea Costoiu, aici.

Cel mai vocal critic, pe rețelele de socializare, al articolului Edupedu.ro cu acreditarea Grădiniței Politehnica a fost Mariana Dogaru, lector la Universitatea Politehnica. Aceasta avea să ajungă președintele Consiliului ARACIP două luni mai târziu. Într-o declarație pentru Edupedu.ro, Dogaru susține în primă fază că „a văzut un ordin de ministru în care era nominalizată” și că nu știe cum a ajuns pe acea listă a celor 15 membri în Consiliul General ARACIP. În ordinul de ministru din 14 martie 2022, publicat pe 15 martie, Mariana Dogaru apare ca „reprezentant din partea Ministerului Educației”, deși lucra la Universitatea Politehnica București, nu la minister. Ordinul are semnătura ministrului Cîmpeanu, nu este semnat prin delegare, cum sunt 98% dintre aceste acte normative.

Dogaru a orchestrat o adevărată „republică Dolj” în vârful instituției pe care o conduce – al doilea om din instituție a fost coleg de liceu cu Dogaru, care i-a echivalat activitatea de profesor de cultură civică cu 7 ani vechime în specialitatea studiilor juridice necesare exercitării funcției. Avocatul care a reprezentat-o pe Dogaru într-un proces împotriva Agenției este acum avocatul ARACIP, pe aproape 10.000 de euro în 4 luni – ancheta Edupedu.ro aici.

În zona învățământului preuniversitar toate modificările au fost de formă – a schimbat structura anului școlar din semestre în module, fără nicio justificare de specialitate publicată pe site-ul instituției, fără nicio analiză bazată pe date. A schimbat criteriile de acordare a burselor elevilor doi ani la rând și a bulversat întreaga comunitate școlară, fiind cercetat pentru discriminare în cazul eliminării burselor de merit pentru elevii de clasa a V-a și a burselor rurale pentru liceeni. Modificările la regulamentul de organizare și funcționare a școlilor au dus la eliminarea tezelor obligatorii, la un alt sistem de notare și alte chestiuni similare. Toate măsurile luate au avut argumentări în declarații politice, niciuna în date și evidențe științifice. Transportul gratuit al elevilor spre școală, dacă școala este în altă localitate decât domiciliul, rămâne nefuncțional după doi ani de promisiuni și improvizații normative.

În 18 ianuarie 2022 șeful de la Guvern al lui Cîmpeanu, premierul Nicolae Ciucă, era acuzat de plagiat în teza de doctorat printr-o anchetă jurnalistică publicată de Emilia Șercan pe PressOne.ro. Pe 25 iulie 2022, Sorin Cîmpeanu bagateliza acuzațiile de plagiat la adresa șefului său de partid și de Guvern, Nicolae Ciucă: „Nu am stat niciodată de vorbă” cu premierul pe subiect, „pentru că nu m-a interesat pe mine și se pare că nici pe domnia sa. Nu vreau să amestec poziția de membru al Guvernului, cu ceea ce am de făcut pentru implementarea legilor România educată”, spunea Cîmpeanu

Rezultatul – plagiatorii urmau să fie amnistiați sau să li se permită să renunțe la titlurile de doctor prin propria voință în proiectele legilor Cîmpeanu. O analiză EduPedu.ro arată cum orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea în forma inițială, iar recent a declarat că trebuie să fie gata până la finalul lunii octombrie pentru a putea fi trimisă Parlamentului.

Proiectele de legi ale Educației au fost scrise în circuit închis, de câțiva oameni, iar numele acestora nu au fost niciodată făcute public. Ioana Lazăr a răspuns într-un interviu Edupedu.ro că ea împreună cu „o echipă” ar fi scris legile. Întrebată care a fost rolul său în elaborarea acestor legi, Lazăr a răspuns: “Eu sunt parte dintr-o echipă. Dintr-o echipă care a pornit de la un raport, România educată. (…) Legea a fost construită în Ministerul Educației, cu resurse interne, evident că au participat și experții în educație din alte instituții de specialitate ale Ministerului Educației și reprezentarea a fost în conformitate cu pregătirea profesională pe care o au și cu activitățile pe care le desfășoară. Au participat funcționari publici din direcția învățământ preuniversitar, Direcția Generală managementul resurselor umane și rețea școlară, direcția juridică, direcția economică, direcția generală învățământ superior. Practic, au fost acoperite toate zonele de competență pentru ca proiectele pe care le-am lansat în dezbatere să poată să fie un produs care reprezintă materializarea unor principii care au fost concepute de peste 10.000 de experți care au participat la scrierea raportului ‘România educată’”, mai spunea Lazăr. Secretarul general are în acest moment o detașare pe acest post de la Ministerul Educației până pe 29 decembrie 2022.

În analiza „Marile interese ilegitime din Legile educației Cîmpeanu: rechini imobiliari, fabrici de meditații, patroni de afterschool și rectori – politicieni. Cum a ajuns ministrul Educației să amaneteze viitorul copiilor pentru a-și asigura spatele politic” Edupedu.ro a arătat care sunt o parte dintre interesele ascunse în prevederile proiectelor de legi Cîmpeanu.

Iar mai jos sunt și alte exemple:

EXCLUSIV Comisia Europeană monitorizează reforma educațională din România și „urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora” – SURSE / Executivul european susține „lupta împotriva plagiatului și a plagiarismului”

BREAKING Prescrierea plagiatului în 3 ani de la săvârșirea faptei – o nouă metodă de amnistiere a plagiatorilor inclusă în proiectul de lege a Educației

BREAKING Amnistierea plagiatorilor prin noua lege a educației: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea și va putea renunța unilateral la titlu

EXCLUSIV Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români: Proiectul Legii învățământului superior – compilare, centralizare, uniformizare

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

Desființarea CNATDCU este o tentativă de mușamalizare a oricărei fraude. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor

Abuzurile de putere ale premierului Ciucă. Generalul distruge instituții întregi ca să scape de acuzația de plagiat

Jurnalist Hotnews către purtătorul de cuvânt al guvernului: Premierul Ciucă e spălat efectiv de acuzația de plagiat, nu vă e rușine cu un astfel de premier? Nu vă simțiți puțin rușinați?

Reprezentanții ANOSR reacționează la propunerile din legea învățământului superior: Respingem ferm prelungirea mandatelor rectorilor de la 4 la 5 ani și, mai ales, eliminarea limitării la 2 mandate / Dezacord pentru eliminarea atribuțiilor CNATDCU în acordarea titlurilor de doctor și a atestatelor de abilitare

Prima tentativă a lui Cîmpeanu de a amnistia plagiatorii: 2014 – Guvernul declanșează amnistierea plagiatorilor: Cum explică noul ministru al Educației ca a modificat legea pentru un singur om și cum poate renunța un plagiator, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului

Amnistierea plagiatorilor nu este prevăzută în Romania educată. Întrebat dacă măsurile care îi favorizează pe plagiatori au susținerea Cotroceniului, ministrul Cîmpeanu a răspuns: Administrația Prezidențială va analiza proiectele de legi în momentul în care ele vor veni la promulgare

Premierul Ciucă, acuzat de plagiat în teza de doctorat, vizat de soluțiile de amnistiere propuse în proiectul legii învățământului superior: Parcursul de aprobare nu va fi foarte lung pentru că trebuie să producă efecte

“Se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă” ce va duce la lipsă de seriozitate privind finanțarea educației, segregarea elevilor, protecție totală pentru plagiatori – analiza universitarului clujean Claudiu Turcuș pe tema proiectelor de lege

BREAKING Rectori până la moarte. Proiectul noii Legi a educației prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”

Asztalos Csaba, șeful CNCD, despre legile educației: Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie e o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public

Atac dur la adresa proiectelor legii Educației. Marian Preda, rectorul Universității din București: Sunt făcute din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației