Cheltuieli noi legate de educație sau sănătate – invocate de o bună parte dintre români printre motivele pentru care le-a scăzut puterea de cumpărare / 3 din 10 români spun că s-au aflat în imposibilitatea să asigure nevoile de bază ale copiilor, inclusiv cele legate de școală – sondaj european

686 de vizualizări
Principalii indicatori pentru Educația din România
Foto: World Vision România
Cheltuieli nou apărute, inclusiv legate de educația copiilor, se numără printre motivele menționate de aproape 3 din zece români pentru scăderea puterii lor de cumpărare, potrivit unui sondaj internațional realizat de IPSOS și publicat în această toamnă.  Acest tip de cheltuieli se numără printre cauzele principale ale scăderii puterii de cumpărare, așa cum percep românii, pe locul doi după creșterea prețurilor și la egalitate cu scăderea veniturilor.

Studiul de tip barometru a fost realizat în 10 țări europene – Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Marea Britanie, Moldova, Portugalia, România și Serbia. A fost folosit un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane pentru populația adultă din fiecare țară, adaptat pentru părinți în cazul întrebărilor legate de susținerea copiilor. Datele au fost culese în iunie a.c.

Astfel, potrivit sondajului, 28% dintre respondenții români au menționat nevoia de a face față unor noi cheltuieli (cheltuieli cu educația copiilor, costuri medicale etc.) drept motiv pentru scăderea puterii de cumpărare. La fel de mulți au menționat drept motiv faptul că lor sau partenerilor le-au scăzut veniturile. Acestea completează top 3 într-un clasament al cauzelor pentru care românii percep scăderea puterii de cumpărare, după principalul motiv, resimțit de 9 din 10 români (89%) – creșterea prețurilor.

  • Față de celelalte nouă țări europene incluse în sondaj, românii invocă în cea mai mare măsură problema apariției unor noi cheltuieli, legate inclusiv de educație. Ei sunt urmați de sârbi (26%), polonezi (25%), greci, moldoveni și portughezi (24%).

Același sondaj arată că 30% dintre părinții români au răspuns pozitiv la întrebarea dacă s-au confruntat cu imposibilitatea de a asigura nevoi de bază ale copiilor (alimente, cheltuieli medicale, cheltuieli cu școala, haine). 11% au spus că li s-a întâmplat această situație inclusiv recent, iar 19% au spus că li s-a întâmplat, dar nu în ultimele șase luni. 

  • Comparativ, mai mulți francezi, greci, italieni, britanici, moldoveni au răspuns pozitiv la această întrebare. Moldova înregistrează cel mai ridicat procent – 60% dintre părinții participanți la sondaj, dintre care peste jumătate spun că li s-a întâmplat în ultimele șase luni să nu poată asigura nevoile de bază ale copiilor.

Iar 24% dintre români – cel mai scăzut procent la nivel european – spun că cel puțin uneori sau în mod regulat nu mănâncă suficient, așa încât să poată să asigure alimentația copiilor ( comparativ, 42% dintre moldoveni, 36% dintre francezi și britanici declară acest lucru).


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Geografia Uniunii Europene în clasa a XII-a și Geografia României în clasa a XI-a, propunerile filialei Timiș a Societății de Geografie pentru prezența obligatorie a disciplinei în trunchiul comun la liceu

Geografia, ca și Istoria, Limba Română, Matematica și limbile străine, nu trebuie să lipsească din trunchiul comun al învățământului liceal, la toate nivelurile, de la clasa a IX-a până la…
Vezi articolul

INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie

Ce este extremismul? Și cum îl pot explica profesorii, pe înțelesul elevilor? Profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, Iuliana Căplescu a explicat, într-un interviu acordat Edupedu.ro,…
Vezi articolul

Gradația de merit 2024. Ce promiteau Klaus Iohannis și Ligia Deca în raportul România Educată și ce a pus, de fapt, în practică ministra Educației în prima „reformă” a gradației de merit, sporul de 25% pentru profesori

Pentru prima dată, în anul școlar 2024-2025 gradația de merit va fi acordată conform Legii 198/2023, adică a legii făcute pe baza proiectului România educată. Asta înseamnă că sporul de…
Vezi articolul