„Anul acesta, am implementat un sistem prin care fiecare profesor de la clasă, la materia pe care o predă, să întocmească o fișă de progres a elevului, adică la începutul anului, la mijlocul anului și la finalul anului, bazată pe competențele pe care le dobândește elevul”, a explicat Claudiu Vlad, director și profesor de istorie la Școala Gimnazială “Gheorghe Popovici”, comuna Apateu, județul Arad, în cadrul conferinței „Educația digitală: de la tablă la tabletă”, organizată de World Vision România și Edupedu.ro.
Directorul școlii a explicat în ce constă cheia succesului în sistemul de învățământ: „Nu să le cerem copiilor noștri să memoreze informații, ci să îi învățăm să lucreze cu acea informație, s-o descopere, să fie creatori. (…) De exemplu, la istorie, să știe să arate la hartă, să știe să fixeze în spațiu și timp, nu neapărat să știe în ce an a avut loc o bătălie”.
Fișa de progres individual al elevului – clasa a VIII-a
Fișă de progres individual al elevului – clasa a VII-a
Fișă de progres individual al elevului – clasa a VI-a
Fișă de progres individual al elevului – clasa a V-a
Aceasta a menționat că, în 2020, când a debutat pandemia, școala sa era dotată cu tehnologia necesară pentru învățământul online: „Pe noi, pandemia ne-a găsit cu dotările puse la punct. În fiecare sală de clasă, în cele 14 săli, aveam videoproiector, calculator, legătură la internet. Marea majoritate a fondurilor le-am obținut din proiecte, deoarece finanțarea primită de la primărie nu este atât de substanțială încât să ne permitem achiziția de genul acesta”.
„Când a izbucnit pandemia, pe lângă tot răul pe care l-a adus, a adus și un lucru bun, a accelerat procesul de digitalizare.”, a precizat Claudiu Vlad.
Cadrul didactic a vorbit despre necesitatea profesorilor de a fi profesioniști în activitatea lor: „Eu întotdeauna le spun colegilor, mai ales celor tineri care vin la început de an școlar, în mediul rural cam asta se întâmplă de multe ori: „dacă am devenit profesori, trebuie să devenim profesioniști în meseria respectivă. Dacă ne respectăm pe noi și îi respectăm pe copii, pe părinți, pentru că și părinții sunt partenerii noștri, atunci încercăm să facem lucrul acesta.”
Redăm intervenția completă a directorului Claudiu Vlad:
În 2006, când am preluat mandatul, am venit de la o școală subordonată, de la Berechiu, pentru că în școala respectivă, scăzând numărul de copii, bineînțeles, a trebuit să venim către centrul de comună, și în anul acela s-a organizat concurs, am candidat și am ocupat funcția de director. Arăta ca orice școală din anii respectivi. Țelul meu a fost ca să reușesc să le oferi copiilor din comuna Apateu aceleași condiții de studiu ca și copiilor de la oraș. Bineînțeles că acest lucru puteam să-l fac doar beneficiind de un colectiv de cadre didactice puse la punct, adică care au competențe în a preda cât mai modern.
Eu am terminat istoria, apoi am făcut un curs postuniversitar de informatică și, fiind îndrăgostit de tehnologie, am început în 2006 un curs de digitalizare în școala din Apateu. Deci, împreună cu cadre didactice pe care le aveam acolo, marea majoritate dintre ele aproape de vârsta pensionării, aproximativ 60%, făceam după-masa cursuri în care îi învățam să utilizeze Word-ul, să utilizeze PowerPoint-ul, internetul, la acea vreme, în mediul rural, viteza era foarte redusă, deci nu prea puteam să-l utilizăm. La școala din Berechiu am câștigat un proiect pe PEER și atunci am învățat ce înseamnă să lucrezi într-un proiect. Practic, prin acel proiect am adus primele instrumente digitale, un videoproiector în școală. Atunci am încercat și la Apateu să fac același lucru.
Am reușit în anul 2007 să accesez împreună cu primăria un proiect, „Economia bazată pe cunoaștere”, finanțat de Banca Mondială și Ministerul Telecomunicațiilor, reușind să dotez școala cu un laborator modern, dotat cu 10 calculatoare și cu legături la internet prin fibră optică, ceea ce aducea ceva nou. Apoi, mi-am dorit să dotez fiecare sala de clasă cu videoproiector și calculator, lucru pe care l-am reușit în urmă cu trei ani. Pe noi, pandemia ne-a găsit cu dotările puse la punct. În fiecare sală de clasă, în cele 14 săli, aveam videoproiector, calculator, legătură la internet. Marea majoritate a fondurilor le-am obținut din proiecte, deoarece finanțarea primită de la primărie nu este atât de substanțială încât să ne permitem achiziția de genul acesta.
Am început implementarea de proiecte europene. În 2010 am câștigat primul proiect, participarea la primul proiect „Comenius”, în care am fost parteneri, 2010-2012, apoi 2012-2014 am devenit noi coordonatori într-un proiect european, am reușit să-l implementăm, și atunci am făcut un deal cu primarul de la acea vreme. Știți că în implementarea de proiecte europene, tu primești 80%, iar 20% trebuie să-i asiguri, iar apoi la finalizarea proiectului, în urma raportării finale, îi primești înapoi. Bineînțeles, acești bani îi primeam de la primărie, prin Consiliul Local, iar la finalul proiectului, când erau dați înapoi, înțelegerea cu primarul: dacă câștig proiecte europene, la primirea banilor, ne lăsați ca banii respectivi să-i folosim pentru dotarea școlii. Așa am reușit să dotăm stările de clasă cu ceea ce ne doream.
Am continuat apoi câștigarea de proiecte de la instituții private. De la Kaufland România am câștigat două proiecte în valoare de câte 1000 de euro. Am reușit, prin acestea, să facem un studio de televiziune, în școală, prin care să emitem în mediul online, am cumpărat aparatură care ne permitea un livestream pe Facebook, am îmbunătățit dotările din laboratorul de informatică.
Vreau ca la elevii de ciclul primar, de anul viitor, să introducem, opțional, lecții de informatică. (…)
VIDEO Intervenția directorului Claudiu Vlad, intervievat de Mihai Peticilă, co-fondator și publisher Edupeduro
În momentul de față, datorită proiectului „Școala din valiză”, în ceea ce privește cadrele didactice de la ciclul gimnazial, în afară de profesorul de educație fizică, toate sunt capabile să producă digital.
Întrebat dacă a calculat valoarea fondurilor pe care le-a atras de-a lungul anilor, acesta a spus „Am făcut un calcul, deci am avut practic în jur de, cu tot cu proiectul POCU, că am avut un proiect POCU timp de de trei ani, aproximativ 422 de mii de euro accesați. Pe proiecte europene, am avut 100 de mii de euro – bineînțeles că au fost bani prin care practic am dezvoltat competențele atât în rândul cadrelor didactice, cat și în rândul elevilor. Vă dați seama că în aceste proiecte europene am avut peste 80 de copii care au participat la activități în Europa, am fost cu 16 copii în Praga, am fost cu 11 copii în Madrid, mulți dintre ei, vă dați seama, că nu ieșiseră din județul Arad. Deci pentru ei, chiar și pentru noi, că la început, în 2010, nu știam ce înseamnă un boarding pass, ce înseamnă un check in. (…)
Lucrurile pe care vi le-am arătat nu erau posibile dacă nu aveam alături de mine niște oameni destoinici. Mi-am creat o echipă de oameni cu care am reușit să creez aceste lucruri. Bineînțeles, pe parcurs, echipa s-a mai mărit, uneori s-a mai diminuat. Am doi colegi care sunt plecați acum în Australia și acolo funcționează tot în învățământ. Mă bucur pentru ei, pentru că reușesc să aflu lucruri care se întâmplă în învățământul din Australia. (…)
De exemplu, anul acesta, am implementat un sistem prin care fiecare profesor de la clasă, la materia pe care o predă, să întocmească o fișă de progres a elevului, adică la începutul anului, la mijlocul anului și la finalul anului, bazată pe competențele pe care le dobândește elevul, pentru că eu consider că aici stă, până la urmă, cheia succesului, nu să le cerem copiilor noștri să memoreze informații, ci să îi învățăm să lucreze cu acea informație, s-o descopere, să fie creatori. (…) De exemplu, la istorie, să știe să arate la hartă, să știe să fixeze în spațiu și timp, nu neapărat să știe în ce an a avut loc o bătălie. (…)
Nu trebuie să confundăm online-ul cu digitalizarea sau cu dobândirea de competențe digitale, pentru că elevii noștri, prin proiectul „Școala din valiză”, pot să dobândească competențele digitale. Când a izbucnit pandemia, pe lângă tot răul pe care l-a adus, a adus și un lucru bun, a accelerat procesul de digitalizare. În perioada stării de urgență, am reușit să fac conturi la toți elevii din școală, la toți profesorii din școală pe Classroom, bineînțeles, beneficiind de sprijinul celor de la Edu Apps. (…)
Noi încercăm să împletim ceea ce ne oferă platforma Școala din valiză, dar să nu lăsăm baltă nici Google Classroom și Microsoft A 1. Referatele pe care le dăm copiilor să le facă, adică portofoliile, am creat în școală un ghid pentru elevi, pentru că pe elevi trebuie să-i înveți cum să realizeze un referat (…) și temele pentru referate se dau în Classroom și acolo elevul o dă ca temă predată. Este mai ușor și pentru elev, este mai ușor și pentru profesor. Bineînțeles că profesorii învață și ei să folosească aceste aplicații. (…)
Eu întotdeauna le spun colegilor, mai ales celor tineri care vin la început de an școlar, în mediul rural cam asta se întâmplă de multe ori: „Dacă am devenit profesori, trebuie să devenim profesioniști în meseria respectivă. Dacă ne respectăm pe noi și îi respectăm pe copii, pe părinți, pentru că și părinții sunt partenerii noștri, atunci încercăm să facem lucrul acesta. (…)”
Conferința Educația digitală: de la tablă la tabletă: transmisă LIVE, integral mai jos
Ștefan Lefter
3 comments
Am 9 clase. În jur de 230 de elevi. În mintea mea înregistrez progresul sau regresul lor. Dar sa fac 230 de fișe e imposibil, nu aș mai avea timp pentru nimic altceva. Să înțeleagă, să aplice, nu doar să memoreze, e de la sine înțeles că e bine. Asta asigură succesul, nu hârtiile. Dacă ar fi mai puțini elevi în clase și mai puțină materie de predat, am putea fi atenți la fiecare copil și nu ar rămâne atât de mulți în urmă. De când sunt în învățământ reformele pretind că se poate face educație ca în țările care alocă 6% din PIB alocând 3%. Și, cum a fost un succes absolut, de acum înainte vom aloca sub 3% din PIB. Iar școlile nu au decât să facă proiecte dacă vor mai mulți bani, că statul are lucruri mai bune de făcut cu banii, educația nu e prioritară.
Apoi daca n ar mai lua profesorii ore in plus, de nu le pot duce, ar fi timp pt un învățământ de calitate. Dar e greu sa te abții…😁
Vreau sa-l vad facand asta cu 27 de clase cum am eu. Nici note nu apuc sa pun, la cata materie este. Si tin sa-i reamintesc domnului ca s-a aerisit mapa cadrului didactic, tocmai, pentru ca ne sufocau hartiile. Sa nu dam idei celor cu exces de zel. Hartiile in plus in invatamant au aparut mereu de la cate unul de asta cu exces de zel si lipsa de ocupatie, pe la care vedea cate un ARACIP sau brigada si apoi ce visa noaptea, cerea ziua pe la controale. De parca nu se pot uita in catalog, trebuie sa ma stric eu de cap si de ochi sa trec notele pe rand in fise de progres pentru 27 de clase. Cand am intrat in invatamant in 2004, colegii mei aveau in mapa doar o planificare de mana. Le vedeam pe colegele invatatoare ca aveau mereu timp sa construiasca materiale didactice(fise, lucru manual, diverse proiecte) si ma miram. Acum inteleg: aveau timp. Nu faceau o mie de hartii inutile. Doar ca sa aiba ce ‘molfai’ dulaii de la controale. Apoi, dupa 2005 a venit era “topului de hartie”. Dosar cu sina si top de hartie. Crezul invatamantului si conteolului din invatamantul romanesc.