Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează şi oferirea de stimulente clare – Leonard Spînu, bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP

“Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare”, spune Leonard Spînu, profesor şi cercetător la Universitatea New Orleans, acum bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP, Laserul de la Măgurele. Acesta a acordat un scurt interviu Edupedu.ro în care a vorbit despre cum a plecat din România, ca să studieze, ce l-a făcut să revină acum în ţară la unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare din Europa – ELI-NP.

Edupedu.ro: Care este povestea lui Leonard Spînu şi ce v-a readus aici?

Leonard Spînu: Am părăsit România în 1991 pentru a-mi finaliza studiile în fizică la Universitatea Paris-Sud de la Orsay, din Franţa, unde am obţinut un masterat în ştiinţe (1992) şi un doctorat (1998) în fizica stării solide, cu sprijinul oferit de o bursă a Guvernului Franţei. Între 1992 şi 1998 m-am deplasat constant între România şi Franţa în timp ce îmi finalizam studiile postuniversitare şi aveam un post de asistent universitar la Facultatea de Fizică a Universităţii din Iaşi. Am imigrat în Statele Unite în 1999, când m-am alăturat Universităţii din New Orleans (UNO) în calitate de cercetător asociat la Institutul de Cercetare Avansată a Materialelor (AMRI), iar ulterior, în 2002, am devenit membru al corpului profesoral la Catedra de Fizică şi AMRI. În cei peste 15 ani petrecuţi la UNO/AMRI am înfiinţat un program de cercetare în domeniul nanomagnetismului şi am promovat, devenind profesor universitar de fizică şi ştiinţa materialelor şi în cele din urmă directorul AMRI. În 2015 m-am alăturat Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă (National Science Foundation – NSF) ca Director de programe pentru instituţiile naţionale şi instrumentare în cadrul Diviziei de cercetare a materialelor (DMR). La NSF fac parte din echipa DMR care se ocupă de supravegherea şi gestionarea mai multor instituţii de amploare asemenea ELI-NP, inclusiv de National High Magnetic Field Laboratory – NHMFL and Cornell High Energy Synchrotron Source – CHESS.

Edupedu.ro: Ce v-a convins să vă întoarceţi în România?

Leonard Spînu: Am venit la ELI-NP în calitate de bursier în domeniul ştiinţelor al Ambasadei SUA (ESF) pentru a lucra cu conducerea şi cercetătorii ELI-NP. Această activitate include elaborarea de politici pentru accesul utilizatorilor, în perioada de tranziţie a ELI-NP de la etapa de implementare la etapa de punere în funcţiune şi operaţionalizare. Aşadar, nu sunt un cercetător care s-a întors în România pentru a lucra la ELI. Sunt un angajat al guvernului federal american care lucrează la National Science Foundation şi a primit sarcina de a lucra sub coordonarea Departamentului de Stat în perioada în care sunt ESF. Programul pentru bursieri ESF oferă ambasadelor SUA acces la experienţa şi cunoştinţele specialiştilor în ştiinţă şi tehnologie care lucrează pentru guvernul american.

Edupedu.ro: Cum va fi colaborarea SUA-România la ELI-NP?

Leonard Spînu: În prezent, cercetarea ştiinţifică este o activitate care presupune foarte multă colaborare. Odată ce va deveni complet operaţional se aşteaptă ca ELI-NP să genereze rezultate de cercetare cu contribuţia multor persoane cu specializări şi perspective diferite. Ca instituţie de cercetare de talie mondială, ELI-NP va găzdui oameni de ştiinţă din întreaga lume care vor colabora cu cercetătorii ELI-NP. Institutul are deja oameni de ştiinţă şi personal din 26 de ţări, iar atunci când descoperirile ELI-NP vor fi făcute publice, tuturor celor care au contribuit li se va acorda recunoaştere deplină.

În ce priveşte colaborarea româno-americană la ELI-NP, doresc să încep spunând că însăşi prezenţa mea aici este o dovadă a strânsei colaborări dintre SUA şi România. Comunitatea ştiinţifică americană este foarte interesată de ELI-NP şi cercetători americani lucrează deja împreună cu ELI-NP la planificarea unor viitoare experienţe.

Edupedu.ro: Ce anume vi se pare fundamental “diferit” în România, față de Statele Unite ale Americii? Ați avut vreun șoc la revenirea în țară? 

Leonard Spînu: Nu am avut un şoc la întoarcerea în România pentru că venit în România periodic în ultimii 20 de ani pentru a-mi vizita rudele de aici. În acelaşi timp, am avut mai multe colaborări cu cercetători români la diferite proiecte în perioada în care am fost profesor la University of New Orleans.  

Prima întrebare este foarte vastă şi mă voi concentra doar asupra aspectelor legate de cercetarea ştiinţifică. În primul rând, în SUA, finanţarea cercetării este bine stabilită şi are o tradiţie îndelungată. Informaţiile referitoare la oportunităţile de cercetare sunt uşor disponibile, iar procesul de solicitare de finanţare este transparent. Cercetătorii care solicită finanţare primesc răspuns rapid la solicitările lor. În cazul în care un proiect nu este finanţat, cercetătorii primesc feedback util cu privire la motivele pentru care proiectul lor nu a fost finanţat. În ultimul rând, bugetul alocat pentru cercetare de către diferitele agenţii şi entităţi de finanţare (fundaţii) din SUA este semnificativ şi oferă ample oportunităţi pentru ca oamenii de ştiinţă să obţină finanţare pentru activităţile lor de cercetare. 

Edupedu.ro: Ați ținut legătura cu cercetători români, de-a lungul acestor ani cât ați fost plecat?

Leonard Spînu: Aşa cum am menţionat mai sus, da, am păstrat legătura cu cercetătorii români prin intermediul mai multor proiecte de cercetare desfăşurate în colaborare cu cercetători de la Facultatea de Fizică din Iaşi. De fapt, primul doctorand pe care l-am avut în perioada de început ca profesor la UNO era de la Universitatea din Iaşi. A absolvit Universitatea din New Orleans în 2006 şi în prezent lucrează ca fizician la Lakeshore Cryotronics, companie cu sediul la Columbus, în statul Ohio, din SUA. Mai mult, am găzduit în grupul meu de cercetare trei cercetători postdoctorali din România, care sunt în prezent profesori la universităţile din Suceava şi Iaşi. Al doilea doctorand a venit în grupul meu de cercetare de la New Orleans din România şi a absolvit în 2013. În prezent, este lector universitar la Universitatea din Suceava, după ce a lucrat o perioadă în Marea Britanie, la Oxford Instruments.

Edupedu.ro: Cum este finanțat domeniul Cercetării în SUA, de ce e importantă cercetarea pentru o țară?

Leonard Spînu: Progresul ştiinţei este esenţial pentru avansarea sănătăţii, prosperităţii şi a bunăstării oricărei ţări. Există suficiente exemple care ilustrează cum a influenţat cercetarea fundamentală societatea modernă şi cum continuă să facă acest lucru.

 În SUA, activitatea de cercetare este finanţată de mai multe agenţii federale precum National Science Foundation, de către autorităţile statale şi locale şi de fundaţii private. Fiecare instituţie de finanţare are propriile obiective, iar în SUA, NSF este principala agenţie de finanţare a cercetării fundamentale şi a educaţiei în toate domeniile ştiinţei şi ingineriei, cu excepţia domeniului medical, finanţat în principal de către Institutul Naţional de Sănătate (National Institute of Health).

Edupedu.ro: Sunt foarte mulți tineri care visează la o carieră în cercetare. De ce ar rămâne un tânăr să facă cercetare în România? / De ce are nevoie un tânăr, să poată fi admis la cercetare într-o universitate de top din State?

Leonard Spînu: O carieră de cercetător în domeniul ştiinţei, ingineriei, tehnologiei şi matematicii, aşa-numitele domenii STEM, este foarte plină de recompense şi mă bucur foarte mult să aud că mulţi tineri din România sunt interesaţi să o urmeze. Comparând oportunităţile de cercetare existente în România în urmă cu 25-30 de ani, atunci când eram un tânăr student la Facultatea de Fizică din Iaşi, cu cele din prezent, trebuie să spun că nu există termen de comparaţie. Deşi pe atunci aveam o pregătire teoretică foarte solidă, existau foarte puţine oportunităţi de a efectua cercetare experimentală competitivă. În prezent, în România există foarte multe oportunităţi de a efectua cercetare de înaltă calitate şi multe centre de cercetare din România au acelaşi echipament de cercetare existent în orice laborator avansat din lume. De asemenea, oamenii de ştiinţă români au numeroase oportunităţi de colaborare şi lucru cu grupuri ştiinţifice din întreaga lume. ELI-NP este un exemplu excelent de instituţie de cercetare de top, care prin capacităţile unice atrage oameni de ştiinţă nu doar din România, ci şi din întreaga lume.

Edupedu.ro: De ce ar pleca un tânăr în Statele Unite, să facă cercetare?

Leonard Spînu: În prezent, cercetarea ştiinţifică are din ce în ce mai mult un caracter internaţional şi se bazează foarte mult pe colaborare, implicând călătorii în străinătate şi colaborări internaţionale. Este perfect de înţeles ca, într-un anumit moment al carierei ştiinţifice, să cauţi o oportunitate de a lucra într-unul dintre cele mai bune grupuri de cercetare din domeniu, care îşi poate desfăşura activitatea în SUA sau oriunde altundeva în lume. Cu toate acestea, cum oportunităţile de a efectua cercetare de înaltă calitate şi competitivă sunt prezente în România, pregătirea şi abilităţile dobândite lucrând în grupuri de cercetare în străinătate pot fi utilizate în mod corespunzător în România. Şi nicăieri nu este mai bine decât acasă. 

Edupedu.ro: Cât de mult contează salariul/veniturile și cât de mult contează condițiile de muncă/infrastructură pentru un cercetător? 

Leonard Spînu: Există mulţi factori care determină un cercetător să aleagă un anumit loc pentru a-şi desfăşura activitatea, iar cei menţionaţi în întrebarea dumneavoastră sunt doar doi dintre ei, poate cei mai evidenţi, după motivele personale. Este evident că unul nu poate exista în absenţa celuilalt, de exemplu un laborator extraordinar însă fără o compensaţie adecvată, sau invers. Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare.

NOTĂ: Interviul a fost făcut prin întrebări pe email. Fotografiile care ilustrează articolul sunt oferite de profesorul Leonard Spînu.