Cetatea Poenari va fi închisă timp de 16 luni pentru lucrări de reabilitare în valoare de 20 de milioane de lei. Cetate din secolul al XIV-lea, atrage anual 100.000 de vizitatori

Cetatea Poenari, din județul Argeș, este închisă timp de 16 luni, de pe 8 noiembrie anul acesta, pentru lucrări de conservare și reabilitare, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Argeș. Lucrările, contractate în luna iulie 2021, se ridică la 20 de milioane de lei, pentru scările spre cetate și pentru clădirea cetății – în total, vizând 1.897 de metri pătrați, potrivit aceluiași comunicat.

Citește în articol și despre istoricul Cetății Poenari.

“Pentru prima dată de la intrarea în administrarea Consiliului Judeţean Argeş, Cetatea Poenari va intra într-un amplu program de conservare şi reabilitare. Astăzi, 8 noiembrie 2021, a fost predat amplasamentul firmei care a câştigat proiectul Consiliului Judeţean Argeş, finanţat din fonduri europene, privind Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş. Din acest motiv, începând de astăzi, timp de 16 luni, cetatea domnitorului Vlad Ţepeş, Cetatea Poienari va fi închisă pentru turişti”, a anunţat, luni, Consiliul Judeţean Argeş, într-un comunicat de presă.

Valoarea totală a contractului de proiectare şi execuţie lucrări este de 20.133.693 lei cu TVA.

Peste 100.000 de turiști anual la Cetatea Poenari

“Cetatea Poenari este printre cele mai importante obiective turistice din Argeş. În vremuri normale, la Cetatea Poenari urcau peste 100.000 de turişti pe an, iar în 2020, în ciuda restricţiilor impuse de pandemia de COVID, au fost în jur de 80.000 de turişti. Pe perioada execuţiei lucrărilor, accesul turiştilor va fi restricţionat. Proiectul pe care îl avem acum va contribui la dezvoltarea comunităţii, prin creşterea atractivităţii turistice şi investiţionale şi prin revitalizarea economică şi social-culturală”, a declarat vicepreşedintele Consiliul Judeţean Argeş, Marius Nicolaescu.

Despre Cetatea Poenari, Cetatea lui Vlad Țepeș sau Cetatea lui Negru-Vodă

Cetatea Poenari a fost ridicată în perioada de întemeiere a statelor medievale Ţara Românească şi Moldova (secolele XIII – XIV), cel mai probabil construită de primii Basarabi, consemnează surse din istoria Evului Mediu.

• Este menționată în surse istorice ca fiind “Cetatea lui Negru Vodă”, după numele domnului român din Țara Românească de la finalul secolului al XIII-lea, care, din informații (precare) ar fi construit un turn – urmând apoi să fie continuat de alți domnitori.
• Alte surse o denumesc “Cetatea lui Vlad Țepeș”, acesta contribuind semnificativ la dezvoltarea și extinderea ei. Cetatea este atestată într-o diplomă a regelui Ungariei Ladislau al V-lea.

Iată ce se arată pe site-ul oficial al obiectivului turistic, în legătură cu istoricul acestuia: “De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”. Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc, unde se precizează: “Vlad vodă Ţepeş, acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă (…)”. O variantă asemănătoare este redată şi de către cronicarul Radu Popescu.  

Treptat, numele de „Cetatea Poenari” a ajuns să fie parţial uitat, ruinele fortificaţiei ajungând a fi cunoscute în secolele XIX-XX drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă”, ori „cetatea lui Negru Vodă”.

Cea de-a doua denumire apare la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în opera unor călători străini, precum Bauer şi Franz J. Sulzer. Cel dintâi nota: „Cetatea Negrului Vodă, citadelă înălţată pe culmile munţilor”.                     

Ceva mai târziu, într-unul din răspunsurile la Chestionarul arheologic al lui Al. Odobescu, apar ambele denumiri. Din cauza faptului că cetatea a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri, s-au creat unele confuzii, atât asupra originii lor, cât şi în ce priveşte localizarea fortăreţei propriu-zise, identificată de unii cu ruinele din piatră şi cărămidă, vizibile încă în anul 1871, pe locul bisericii din Poenari, pe care tradiţia populară le considera ca aparţinând unei biserici şi case ale lui Vlad Ţepeş.  

Ridicată foarte probabil de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie”.

Citește mai multe detalii despre istoricul cetății aici.

În zilele noastre, obiectivul este în administrarea Muzeului Judeţean Argeş şi este încadrat ca monument istoric de categoria A de importanţă naţională şi universală, conform listei de monumente istorice ale României, pentru județul Argeș, întocmită de Ministerul Culturii (2015).

• În primăvara anului 2019, Cetatea Poenari a fost închisă din cauza unei probleme legate de prezența urșilor din zonă, scria atunci Agerpres. Pe 4 decembrie 2019, a fost montat un gard electric de 700 de metri, în valoare de 21.000 de lei, după ce mai mulți angajați au semnalat în timpul anului prezența urșilor pe scările din cetate.

Foto: © Tatyana Gundar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:

19 octombrie 2021: Muzeul Național ”George Enescu” se închide timp de doi ani pentru lucrări de restaurare

18 octombrie 2021: Bojdeuca lui Ion Creangă va fi restaurată / Investiție de 1,7 milioane de euro