Cercetătorul Virgil Iordache: Vrem performanță în educație și cercetare – mici contribuții civice

Virgil Iordache

4 ani ago

Excelența este firească, se manifestă în libertate și se urmărește împreună. A preda, a cerceta și a acționa în plan civic sunt dimensiuni complementare pentru oricine lucrează în spațiul academic public. Pentru primele două există o responsabilitate directă față de cetățeni, prin banii publici primiți. Acțiunea civică poate avea în spate perspective diverse, de la interesul imediat de a lucra într-un climat mai bun, la dorința de a face ceva pentru cei care vor veni în locul nostru pe termen lung, tinerele și tinerii.

În acest text sintetizez principalele idei comunicate de-a lungul timpului. Ele sunt de două feluri: principii de acțiune, așa numita profesiune de credință, și analize cuplate cu propuneri de soluții ale unor probleme academice la diferite scări și din perspective complementare. Dacă în privința principiilor a existat o decizie inițială care a furnizat firul roșu, analizele au venit în funcție de probleme aflate pe agenda publică, sau numai pe agenda organizațională. Organizația fiind una fanion a sistemului românesc, și aceste text ar putea să fie de interes mai general.

Modelul formulării profesiunii de credință este un text al Profesorului Hopi Hoekstra de la Harvard, între timp dispărut de pe internet. Doamna Hoekstra lista și articole în reviste cotate ISI rezultate din lucrul cu studenții la licență sub coordonarea sa. Profesiuna de credință civică e o aplicare a gândirii lui F.A Hayek la funcționarea societății civile.

Urmăresc prin acest text să ușurez accesul la un set de idei (tabelele 1, 2 și 3, împreună cu textele corespunzătoare accesibile la adresele indicate la final) din care unele pot intra în baza de selecție pentru decizii instituționale, sau pot servi ca puncte de plecare pentru alte persoane din societatea civilă pentru dialog, dezvoltare către o piață de idei cât mai consistentă. Al doilea obiectiv este să ilustrez utilitatea acțiunii civice, liniile care apar prin simplul dialog public fără a fi urmărite în mod necesar, fără a fi planificate de cineva, pornind numai de la principii generale care constrâng formularea lor. La scara de timp a unui an poți, în momentele de oboseală, să crezi că e pierdere de timp, la scara de timp a unui deceniu se poate observa însă un anumit folos.

Un astfel de exercițiu depinde de instrumente, de platforme publice cu vizibilitate către publicul interesant. Trei platforme au jucat acest rol: Contributors, Edupedu și Marginalia. Este meritul editorilor lor, domnul Lucian Popescu, doamna Raluca Pantazi și domnul Cristian Pătrășconiu, că fapte sociale de acest fel există. Un exercițiu de acest fel nu se poate desfășura de o manieră solipsistă, este meritul publicului cititor și al celorlalți contributori că astfel de contribuții au un sens, ajută cu ceva, direct sau prin limitare reciprocă în raport cu alte abordări, ca niște picături alături de toate celelalte în formarea râului care schimbă realitatea prin eroziune, transport, aducere într-o stare maleabilă a materialului solid, pregătind acțiunea decidenților și stimulându-i, sperăm, în acest sens.

Tabelul 1 Profesiunea de credință. Premize ale acțiunii didactice și civice.

Tabelul 2 Contribuții în domeniul eticii academice și a cercetării. Aşa cum am arătat încă din 2014 etica academică şi a cercetării nu are nici o legătură cu morala, e un ciocan cu care se pot bate cuie la tabla de pe casă, se poate distruge mobilierul dacă îl scapi pe ceva, sau se pot sparge capete de un criminal, sau poți să îți dai peste degete din neatenție. Funcția proprie e să mențină standarde şi tipare ale producției care să ducă la eficacitate în organizațiile respective şi în sistem. Oamenii cu religie seculară îi dau şi această funcție pentru agenda lor privată şi de grup, de a substitui alte resurse care mențin un climat moral. Asta duce direct la corectitudinea politică în societățile secularizate. Funcția morală de uz grupal secular subminează funcția proprie a eticii academice și a cercetării, de a susține eficacitatea, producția performantă. Deturnarea funcției proprii spre funcții grupale se face împreună cu o formă sau alta de scientism. Etica academică și a cercetării are nevoie de bani alocați, aşa cum aloci pentru pază, lumină, etc. Fārā bani alocați pentru procesele locale și la scară de țară de punere în practicā o discreditezi ca idee, prestigiul ei se degradează şi costă mult să o pui pe picioare iar. În sistemul de educație și cercetare s-au obținut profituri enorme de către cercetători, profesori şi studenți prin încălcare, efort minim, obținere de capital simbolic (diplome, titluri) şi bani maximizate. Presiunea a venit în universități din partea facultăților, unde se face profitul. În institute situația ține de cultura organizațională și variază de la institut la institut. Deficitul în acest domeniu e corelat cu o producție științifică scăzută. Rezultatul e erodarea reputației, scufundarea în clasamente, atacul din partea competitorilor în criza actualā, păstrarea relevanței în cazul institutelor numai prin monopol pe o piață a resurselor sau serviciilor. În acest context are loc relansarea actualā. Cei cu putere de negociere mare (de exemplu profesorii, directorii, șefii de secții) vor încerca să transfere toate costurile celor cu putere de negociere mică (studenților, celor tineri, celor fără spate politic sau informațional) fără să crească efortul lor personal și fără o gândire strategică, pentru că valorile eticii academice și a cercetării nu sunt internalizate în cele mai multe cazuri. Dacă acest demers va fi blocat cumva, relansarea va avea loc. Guvernul poate juca un rol prin profilarea domeniului și acordarea de resurse pe diferite căi, după consultarea experților, atât la scară organizațională, țintit, cât și către organismele în domeniu ale țării.

Tabelul 3 Contribuții relevante pentru sistemul de cercetare. Încercările de relansare trebuie să țină seamă de structura reală a resursei umane din sistem. Banii nu pot merge numai către cei performanți, adesea dominați numeric de cei din alte categorii, ci pe mai multe anvelope de performanță, care să permită crearea unei mase critice. Structura anvelopelor nu poate fi generală, ea depinde de situația sistemului. Guvernul poate să aloce timp special plătit pentru includerea publicării la cel mai înalt nivel în ciclul de producție, de proiect și strategic al organizațiilor. Sistemul actual sufocă producția validată internațional prin sub-finanțare, rezultatele sunt subvalorificate într-o goană după noi finanțări. Publicarea în reviste cu evaluatori internaționali nu este ceva secundar, ci ceea ce era CTC-ul în comunism, controlul tehnic de calitate. CTC-ul în cercetare nu se poate face decât la scara rețelor internaționale, nu sunt suficienți experți avizați pe plan intern. Publicare nu este o chestiune relevantă numai pentru cercetarea fundamentală, ci pentru tot ce nu se duce spre brevetare. Rezultatele asociate oricărui stadiu tehnologic incipient (TRL 1-4) pot fi publicate, după transferul tehnologic, după ce finanțatorul principal devine o organizație privată, nu mai este posibil. Ideea că politicienii trebuie scoşi din deciziile despre distribuirea banilor pentru cercetare prin competiție e realistă, o recunoaştere a caracterului pseudo-democratic al statului român, în care politicienii sunt actori superficiali, democrația e procedurală, ei nu reprezintă cetățenii, ci numai ne mențin la limită într-un club democratic asigurându-se masa criticā decizională pentru funcționarea statului. Experții reali din spatele politicienilor se simt încurcați de aceşti pseudo-reprezentanți ai cetățenilor în bunele lor intenții de a face România sā conveargă cu occidentul şi sunt de părere că se poate decupla puțin evoluția instituțiilor sectoriale pe cercetare de evoluția sistemului politic. Ca sugestie practică, o convergență cu experții care au condus managementul executiv de succes validat internațional, ar creşte şansele demersului. Un meci intern între experții bine intenționați nu ar ajuta cercetătorii cu nimic.

Legături către paginile web ale contribuțiilor

Profesiunea de credință

[1] https://studentecologie.blogspot.com/2011/11/de-ce-acest-blog.html [2] https://www.contributors.ro/semnifica%c8%9bia-contribu%c8%9biilor-de-pe-contributors/

Pe teme de etică academică și a cercetării

[3] http://www.cesec.ro/pdf/LP%20ecologie%20ciorna%20Virgil%20Iordache.pdf [4] https://acum.tv/articol/2691/ [5] https://www.contributors.ro/depre-talibanismul-%c8%99tiin%c8%9bific-%c8%99i-religios-pe-bani-%c8%99i-gratis/ [6] http://studentecologie.blogspot.com/2011/11/de-ce-trebuie-sa-copiem-in-facultatea.html [7] https://www.contributors.ro/%c8%99ase-propuneri-de-amendamente-la-proiectul-de-carta-a-universita%c8%9bii-din-bucure%c8%99ti/ [8] https://www.contributors.ro/despre-imoralitatea-inevitabila-a-reformei-in-educa%c8%9bie/ [9] http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15726631-cronica-unei-deschideri-universitar.htm [10] https://studentecologie.blogspot.com/2013/10/trebuie-facuta-cercetare-sau-nu-la.html [11] https://www.contributors.ro/ce-inseamna-a-plagia/ Această contribuție e citată în context academic la http://c3.icvl.eu/papers2017/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea7.pdf

și la http://univagora.ro/ro/calitate/etica/

[12] https://www.contributors.ro/o-metoda-simpla-pentru-ridicarea-standardelor-academice-in-universitati/ [13] https://www.contributors.ro/cateva-cuvinte-despre-organizatiile-stundentesti/ [14] https://www.contributors.ro/plagiatul-ucide-opre%c8%99te-barbaria/ [15] https://www.contributors.ro/bazele-chimice-%c8%99i-fizice-ale-lipsei-de-cunoa%c8%99tere/ [16] https://www.contributors.ro/despre-inselarea-prin-stiinta/ [17] https://www.edupedu.ro/virgil-iordache-a-concept-of-fake-science-and-methodological-criteria/ [18] https://www.contributors.ro/o-solutie-pragmatica-la-chestiunea-plagiatului-in-romania/ [19] https://studentecologie.blogspot.com/2017/01/un-model-de-evaluare-pentru-minimizarea.html [20] https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-in-chestiunea-integritatii-academice-in-romania/ [21] https://www.g4media.ro/de-ce-a-esuat-reforma-universitara-si-ce-se-poate-face-cercetatorul-virgil-iordache.html [22] https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-rolul-eticii-cercetarii-in-productia-cunoasterii-stiintifice/ , https://ziare.com/stiri/abuz/rolul-eticii-cercetarii-intr-o-societate-fara-reguli-morale-generale-1623777 [23] https://www.edupedu.ro/din-trei-carti-nu-vom-mai-face-una-cand-cercetatorul-virgil-iordache/ [24] https://www.edupedu.ro/virgil-iordache-de-ce-nu-sustine-statul-nostru-educatia-si-cercetarea/

În legătură cu sistemul de cercetare

___

Despre autor:

Virgil Iordache predă și cercetează la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, din 1993; este licențiat în biologie specializarea biochimie, doctor în ecologie pe probleme de ecotoxicologie și licențiat și în filosofie pe probleme de evoluția instituțiilor. Este autorul a numeroase cărți și articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea București. Membru al CNECSDTI și al Consiliului de administrație al INCD pentru Ecologie Industrială.