Cercetătorul Virgil Iordache: Isteria pandemiei și isteria anti-pandemiei – cum să le depășim

Pe de o parte avem propaganda de stat, în majoritatea țărilor, care alimentează o isterie a pandemiei, și, pe de altă parte, propagandă de partid și a unor grupuri de interese care încurajează o isterie a anti-pandemiei. În acest text arăt care este poziția acestor fenomene, unde se plasează ele în raport cu știința și ce atitudine putem avea față de ele.

Temele care conturează problematica asociată obiectivului nostru sunt următoarele (figura 1).

1. Tema 1 Standardele epistemice și teoria științifică. Modelul științific de om, spațiul n-dimensional al variabilelor măsurate despre om. Controverse.
2. Tema 2 Excesul pozitivist și excesul relativist. Reducționism ontologic și epistemice vs. relativism cultural (critical theory).
3. Tema 3 Obiectivitatea științei în spațiul academic. Deziderat și realitate acceptată informal sau instituționalizată. Un concept de știință falsă.
4. Tema 4 Libertatea academică și abuzarea ei. Soluții pentru controlul abuzului: 1) internă – identificarea și delegitimarea științei false; externă – valorizarea publică a obiectivității științei și gândirii teoretice ca un bun public.
5. Tema 5 Ciclul de proiectare al politicilor publice. Oportunitatea, fezabilitatea și necesitatea politicilor, analiză cost-beneficiu a efectelor directe și indirecte ale implementării politicilor.
6. Tema 6 Rolul instituțiilor în proiectarea și implementarea politicilor publice. Funcționalitatea instituțiilor în serviciul cetățeanului.
7. Tema 7 Rolul partidelor în proiectarea politicilor publice. Veriga lipsă a organizațiilor de tip think-tanks pentru asistarea inițiativelor partidelor. Consultarea actorilor interesați, evaluarea reacțiilor pubice. Strategii de comunicare publică, constrângeri asupra modului de comunicare publică (tipul de încadrare, reîncadrare, canale de comunicare).

Figura 1 Schiță a temelor de interes pentru preluarea produselor științifice în comunicarea publică. Este aplicabilă oricăror probleme cu relevanță științifică, de la tema genului, la cea a mediului la cea a pandemiei. În România, organizațiile guvernamentale independente de tip “think tanks” lipsesc cu desăvârșire, ceea ce accentuează abordările bazate exclusiv pe tehnici de propagandă în comunicarea publică și degradarea raționalității publice. Eliminarea tuturor încercărilor de construirea a unor “think tanks” de orice orientare s-a făcut prin tăierea finanțării din interese legate de corupție ale tuturor organizațiilor politice.

Este evident că într-un text de popularizare nu pot fi detaliate toate aceste teme. Este la fel de evident, însă, că și fără această detaliere apare limpede unde se plasează isteriile care ne interesează, respectiv la tema 7. Altfel spus, publicul larg este manipulat într-un sens sau în altul în funcție de rațiuni de stat sau de interese grupale, fără nici un interes pentru conținutul științific al problemelor.

Aș vrea să punctez în continuare două căi de a contracara această vulnerabilitate a cetățenilor. Una dintre ele este conștientizarea problematicii științei false.

Cunoașterea științifică despre pandemie este direct influențată de unele caracteristici de știință falsă (și aici) ale epidemiologiei, după cum urmează:

• Probleme metodologice
  • Modelul de om cu care se lucrează ignoră consecințele fenomenelor biologice și a modului lor de tratare în alter registre ale vieții umane
  • Nu există o testare și validare de ipoteze științifice când se produc modelele simplificate folosite
  • Rezultatele obținute nu sunt contextualizate în raport cu restul cunoașterii științifice
• Probleme ideologice
  • Formularea scopurilor aplicative se face dintr-o perspectivă ideologică, în sensul că poate și este de dorit să existe un control total al statului asupra proceselor sociale.
  • Finanțarea cercetării tinde să fie acordată celor care se identifică în astfel de scopuri autoritariste.
  • Cunoașterea practică este folosită chiar de către cei care au dezvoltată pe baze ideologice, existând tendința de păstrare a monopolului și de justificare ad-hoc a eșecurilor
  • Cunoașterea este transferată într-o formă idealizată, ignorând în mod deliberat conținuturile relevante din alte domenii științifice.

Situația exactă a ponderii fenomenelor de mai sus se poate analiza numai de la produs la produs științific, și de la persoană sau instituție la persoană sau instituție, cartând astfel realist situația disciplinei. E important de spus că acest tip de probleme nu este caracteristic numai epidemiologiei, ci și multor alte domenii științifice cu implicații practice imediate. Rezultatul net al amestecului obiectivității cu ideologia încă din cunoașterea științifică este ușurința manipulării conținuturilor de către comunicarea publică (tema 7).

O a doua cale de a contracara efectele propagandelor asupra noastră este să înțelegem că industria media răspunde unei cereri din partea publicului și că dacă vrem altceva e cazul să ne schimbăm fiecare dintre noi preferințele. Dacă avem nevoi excesive de siguranță vom fi victimele propagandei de stat, dacă avem o cultură precară în chestiunea științei vom fi victimele propandei împotriva civilizației europene a grupurilor autoritariste care folosesc vulnerabilitatea asociată pandemiei. Deși propaganda de stat este legitimă, iar cea disuasivă este ilegitimă, la scara cetățeanului ambele au consecințe negative, îl angajează pe un drum personal dezavantajos. Pentru ambele cetățenii sunt numai niște instrumente, resurse umane pentru scopuri de scară mai mare.

Singura cale de depășire a situației este lucrul pentru propria libertate și la întreținerea instituțiilor libertății: educația, cercetarea, justiția, statul de drept. Lucrul la propria libertate presupune un efort personal, o bună educare de la aspecte fizice la cele spirituale, nimeni nu îl va face pentru fiecare dintre noi, ci la scară socială numai va folosi propriile slăbiciuni pentru alte interese. Pentru dezvoltare este esențială prețuirea prieteniilor bune, dezvoltarea de rețele sociale bazate pe valori folositoare, alegerea corectă. Odată atins un nivel de libertate responsabilă se poate contribui la întreținerea instituțiilor libertății și discernământului. La această scară, socială, esențiale sunt încrederea fără necredulitate și controlul strâns al modului de distribuire a resurselor și banilor pentru producerea serviciilor publice respective.

Nu este posibilă nici o contribuție pozitivă la scară instituțională fără un profesionalism desăvârșit, competență de fond în domeniu, și fără un profil caracterial avansat, de om liber și responsabil. Dacă situația țării nu ne place, soluția este ca fiecare în plan personal să vizeze o dezvoltare către acest ideal al standardelor înalte și odată atins să nu renunțe la ele.

___

Despre Virgil Iordache:

Virgil Iordache predă și cercetează la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, din 1993; este licențiat în biologie specializarea biochimie, doctor în ecologie pe probleme de ecotoxicologie și licențiat și în filosofie pe probleme de evoluția instituțiilor. Este autorul a numeroase cărți și articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea București.