Ar fi curios ca integritatea academică să poată să existe într-un spațiu politic unde nu este absolut nici o regulă etică respectată. Totuși, din 1989 încoace ne așteptăm la așa ceva. Insistența comunistă pe etică și integritate socialistă unitară a fost substituită cu o junglă dezorganizată, anomică, o luptă care pe care la toate nivelurile. În loc să facă un efort pentru refacerea capitalului social deteriorat de comunism, cei care au preluat puterea au ales să îl distrugă cu totul.
Ce înseamnă refacerea capitalului social, care e idealul? Ceva foarte simplu, a fi civilizat, a fi bine educat, acele minime norme respectate de toată lumea care permit conviețuire și rezolvarea problemelor de interes comun.
În legile despre etică și integritate din orice domeniu, primul articol ar trebui să puncteze că cei care fac legile au obligația să aibă un comportament etic. În absența acestei condiții, nimeni care instituie ceva nu este credibil, cu consecințe imediate asupra rezultatelor implementării a ce s-a instituit.
Nu poți să faci circ timp de decenii, să oferi meciurile cerute de PR pentru atragerea atenției și să te mai aștepți ca cineva să dea vreo importanță Constituției, legilor pe care le-ai votat, recomandărilor ministeriale pe care le faci etc. Tehnic vorbind, costurile de implementare vor crește până la cer și vor lăsa spațiu liber micilor înțelegeri, corupției sistemice. Investiția în ghiduri, proceduri etc., care să fie respectate la nivel operațional în instituțiile statului, e în aceste condiții inutilă. Mai bine se face altceva cu banii.
Oricine are preocupări sau responsabilități în domeniul eticii are obligația să semnaleze că e vremea să trecem de la junglă la ipocrizie. Indiferent ce credem, cât de scârbă ne e de cetățenii obișnuiți, cât de dumnezei ne credem pe pământ datorită funcțiilor în stat, e absolut necesar să mințim sistematic comportându-ne civilizat tot timpul și în situații de criză, adică să fim civilizați. Aceleași obiective pecuniare pot fi atinse și în acest mod, e o chestiune numai de stil, dar cu consecințe bune la portofel și pentru putere, și pentru mase.
Dacă interesează pe cineva și oamenii, e problema lui personală, motivația nu are nicio relevanță în buna funcționare a unei stat, important e comportamentul net. Bunele intenții și rețelele sociale bazate pe ele se construiesc în spațiul de libertate personală și socială unde statul nu are nimic de făcut, ci numai să profite de ele. Ca să profite trebuie să le lase să existe.
__________
Despre autor:
Virgil Iordache predă și cercetează la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, din 1993; este licențiat în biologie specializarea biochimie, doctor în ecologie pe probleme de ecotoxicologie și licențiat și în filosofie pe probleme de evoluția instituțiilor. Este autorul a numeroase cărți și articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea București. Membru al CNECSDTI și al Consiliului de administrație al INCD pentru Ecologie Industrială.
C.I.
Raluca Pantazi
Cristian Pantazi
Redacția