Cele patru romane finaliste la premiul literar francez Goncourt 2024, anunțate de la București – titluri semnate de Sandrine Collette, Kamel Daoud, Gael Faye şi Helene Gaudy

1.940 de vizualizări
Foto: Agerpres FOTO – Radu Tuta
Juriul care atribuie premiul Goncourt a reţinut patru romane pe lista finaliştilor din 2024, semnate de Sandrine Collette, Kamel Daoud, Gael Faye şi Helene Gaudy, a anunţat, marţi, Philippe Claudel, preşedintele juriului, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, transmite Agerpres.

Phillippe Claudel a afirmat că este „o onoare pentru Goncourt” să anunţe premiile la Bucureşti, precizând că între România şi Franţa există „legături foarte puternice”.

„A citi o carte înseamnă bucurie, dar pentru noi, juriul, înseamnă şi o mare responsabilitate, nu numai pentru cititori, nu numai pentru autori, dar şi pentru editori, pentru că de noi depinde ca această carte, singura care primeşte anul acesta, ca în fiecare an, acest premiu, să fie reprezentativă pentru fiecare dintre noi. Premiul Goncourt înseamnă acest lucru: recunoaştere, dar şi aşezare, cumva, într-un trend naţional şi internaţional. A citi o carte înseamnă, de fapt, timpul efectiv, dar şi timpul de după aceea.

A citi înseamnă a te confrunta cu celălalt, a te apropia de el, a intra în contact cu ideile, cu sensibilitatea sa (…) Iar asta înseamnă şi întâlnirea cu celelalte culturi care ne apropie prin traducere de alţi semeni şi ne îmbogăţesc. Şi dacă şi tinerii alături de ceilalţi cititori vor privi aşa literatura, aceste cărţi, acum patru la număr, şi lupta pentru a ne păstra publicul este câştigată. Ne întâlnim pe 4 noiembrie, atunci când avem alegerea finală”, a spus Philippe Claudel înainte să anunţe cele patru titluri intrate în finala celui mai vechi şi important premiu literar din Franţa.

Cele patru titluri intrate în finală sunt „Madelaine avant l’aube” de Sandrine Collette, „Houris” de Kamel Daoud, „Jacaranda” de Gael Faye şi „Archipels” de Helene Gaudy.

În „Madelaine avant l’aube”, Sandrine Collette pune sub semnul întrebării ordinea lucrurilor, sondează instinctul de revoltă şi face prin intermediul unei scriituri remarcabile o odă legăturilor de familie, se arată într-o scurtă descrierea a romanului, mai scrie sursa citată.

„Houris” este un roman care explorează temele religiei, libertăţii şi identităţii. Daoud continuă să pună în discuţie probleme existenţiale şi ale societăţii, oferind cititorilor săi o reflecţie profundă asupra lumii contemporane, potrivit prezentării romanului.

„Jacaranda” explorează istoria Rwandei prin intermediul a patru generaţii şi încearcă să străpungă tăcerile ţării după genocidul Titsi. De-a lungul a patru generaţii, cu blândeţea sa unică, Gael Faye ne spune povestea teribilă a unei ţări care încearcă, în ciuda tuturor, să dialogheze şi să ierte, se arată în prezentare.

„Archipels” abordează temele explorării şi ilustrează perfect stilul narativ unic al autoarei, care îmbină ficţiunea şi realitatea. Cartea este o reflecţie poetică asupra memoriei şi a legăturilor familiale, este prezentarea cărţii.

La prezentarea celor patru titluri intrate în finala pentru Premiul Goncourt au fost prezenţi, la Bucureşti, şapte dintre cei zece membri ai juriului, respectiv Pascal Bruckner, Tahar Ben Jelloun, Camille Laurens, Paule Constant, Pierre Assouline, Philippe Claudel şi Didier Decoin.

La eveniment au fost prezenţi şi Nicolas Warnery, ambasadorul Franţei în România, Eva Nguyen Binh – preşedinte executiv al Institutului Francez din Paris, Julien Chiappone-Lucchesi – directorul Institutului Francez din România, conform Agerpres.

Ambasadorul Franţei a subliniat importanţa evenimentului care are loc la Bucureşti, în contextul în care Institutul Francez din România celebrează 100 de ani de cooperare culturală, artistică, academică, educaţională şi ştiinţifică.

„Este o ocazie minunată de a sărbători literatura franceză în acest an, în care Institutul Francez din România celebrează centenarul”, a spus Nicolas Warnery.

Calendarul ediţiei din acest an a Prix Goncourt a debutat pe 3 septembrie, când au fost comunicate public cele 16 romane care concurează la cea de-a 122-a ediţie a prestigiosului premiu. Pe data de 1 octombrie, au fost anunţate cele opt titluri din semifinală, iar în cadrul conferinţei de presă de la Bucureşti au fost anunţate, în premieră, numele celor patru cărţi care au intrat în finală. Pe 4 noiembrie, la Paris, va fi anunţat numele câştigătorului din acest an. Anunţarea câştigătorului va avea loc în jurul orei 13:00, la celebrul restaurant Drouant, locul unde are loc neîntrerupt această ceremonie începând din anul 1914.

Valoarea premiului este simbolică, de doar 10 euro, însă garantează celebritatea şi vânzări masive pentru romanul ales.

Între câștigătorii anteriori se numără Marcel Proust, André Malraux, Elsa Triolet, Simone de Beauvoir şi Marguerite Duras.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara Florina Rogalski, despre organizarea examenului de BAC în timpul cursurilor: Cum îşi permit decidenţii din Ministerul Educaţiei să perturbe complet şcoala? Ai compromis săptămâni la rând, după care vrei ritmicitate în predare și vrei ca acești elevi să aibă niște rezultate

Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre organizarea examenului de Bacalaureat 2025 în timpul cursurilor: „Hotărârile se iau…
Vezi articolul

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, apel către guvernanți: Creşte numărul pensionarilor la catedră. Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în învățământ

„Creşte numărul pensionarilor la catedră, pentru că tinerii nu vor să lucreze în învăţământ”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației.…
Vezi articolul

Sondaj: 61% dintre profesorii care au răspuns unui chestionar într-un program de digitalizare a școlilor din mediul rural susțin că vor să creeze lecții digitale pentru a-și stimula elevii să fie atenți și să învețe mai bine

Aproximativ 68% dintre profesorii din mediul rural spun că îmbunătăţirea abilităţilor digitale este principalul lor beneficiu în contextul desfăşurării multor ore online din cauza pandemiei, conform unui sondaj desfăşurat de…
Vezi articolul