Pentru anul școlar 2023-2024 au fost scose la concurs cele mai multe posturi pe perioadă determinată pentru profesori. Este vorba de 65.807, conform calculelor pe baza datelor Ministerului Educației. Concret, din 2012 și până în prezent sunt cele mai multe posturi. Acest lucru înseamnă că România se confruntă cu un deficit de cadre didactice. O posibilă explicație a faptului că sunt atâtea posturi netitularizabile poate fi generată de plecarea profesorilor din sistem. O altă cauză ar putea fi mascarea posturilor titularizabile de către directorii de școli, ceea ce este o corupție.
- Pentru a obţine statutul de titular (angajarea pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la proba scrisă. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă.
Cele mai puține posturi pe perioadă determinată au fost în următorii ani: 2012 (31.540), 2014 (37.009) și 2013 (39.052).
Pe de altă parte, cele mai multe posturi netitularizabile au fost în 2023, 2018 și 2022. În 2018 au fost 63.204 posturi, anul trecut au fost scose la concurs 62.659 de posturi de angajare pe perioadă determinată.
| Anul | Total posturi vacante / rezervate publicate pentru concurs | Titularizabile pentru concurs / angajare pe perioadă nedeterminată | Netitularizabile pentru concurs / pentru angajare pe perioadă determinată | Procent posturi titularizabile |
| 2012 | 38.232 | 6.692 | 31.540 | 17.50% |
| 2013 | 45.126 | 6.074 | 39.052 | 13.46% |
| 2014 | 41.770 | 4.761 | 37.009 | 11.39% |
| 2015 | 44.341 | 4.189 | 40.152 | 9.44% |
| 2016 | 49.992 | 4.422 | 45.570 | 8.84% |
| 2017 | 58.486 | 4.930 | 53.556 | 8.42% |
| 2018 | 67.703 | 4.499 | 63.204 | 6.64% |
| 2019 | 61.064 | 4.136 | 56.928 | 6.77% |
| 2020 | 59.118 | 4.030 | 55.088 | 6.81% |
| 2021 | 57.255 | 4.815 | 52.440 | 8.40% |
| 2022 | 67.822 | 5.163 | 62.659 | 7.61% |
| 2023 | 72.644 | 6.837 | 65.807 | 9.41% |
Pentru concursul național de Titularizare 2023, aproape 32.000 de candidați s-au înscris, conform datelor Ministerului Educației. Spre deosebire de anii trecuți, numărul lor a scăzut din 2021 și până în prezent.
„S-au înscris peste 31.900 de candidați, dintre care peste 5.700 de absolvenți ai studiilor liceale pedagogice, postliceale, universitare de licență, universitare de masterat sau ai departamentelor pentru pregătirea personalului didactic din promoția curentă”, a transmis Ministerul Educației.
Cu toate acestea, numărul absolvenților din promoția curentă înscriși la examenul de titularizare în acest an este cel mai mare din ultimii 13 ani, peste 5700 de candidați, la aproape același nivel cu cel din 2010, an în care au fost tăiate salariile bugetarilor.
Despre deficitul profesorilor din România
La începutul anului, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
„Recrutarea profesorilor calificați pentru matematică și științe trebuie să intre într-o zonă strategică. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: peste jumătate dintre profesorii de matematică și științe sunt oameni de peste 50 de ani, iar investigând opțiunile studenților pentru a-și alege o carieră în educație constatăm că un procent foarte mic dintre studenți au ca prima opțiune cariera didactică. Iar estimarea noastră este că, dacă nu intervenim cu o strategie de recrutare și de stimulare încă din zona de formare inițială, în aproximativ 10 ani o să ne confruntăm, mai ales la matematică, unde sunt catedre mari cu ore multe pe săptămână, cu o criză de profesori calificați” – Lucian Ciolan
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”