Universitățile Universitatea Transilvania din Brașov intră în top 5 universități din România, alături de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din București, Politehnica București și UMF Carol Davila din București, în cea mai nouă ediție a Metarankingului Național, publicat de Ministerul Educației și Cercetării. Clasamentul universităților din România, realizat pe baza prezenței lor în rankingurile internaționale, suferă mici modificări față de ediția de anul trecut sau față de ultima ediție a unui metaranking independent, publicată în toamnă de experți universitari.
- Metarankingul Național stă la baza procedurilor prin care MEC alocă fonduri pentru cercetarea în universități. Metodologia pentru alocarea acestor bani a fost publicată săptămâna trecută, înainte ca metarankingul să fie făcut public, după cum a semnalat Edupedu.ro.
Metaranking Național 2024 include 32 de universități din România. Față de metarankingul anterior, cele mai multe schimbări față de ediția anterioară constau în permutări între universități apropiate ca punctaj, inclusiv cea dintre Universitatea Transilvania, care urcă pe poziția 5, cu UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, care coboară pe 6.
- În Top 10 mai intră Universitatea Al.I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, ASE București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
- Primele 3 universități – UBB, UB și UNST Politehnica București – sunt și singurele care au punctaj de peste 20.000, conform procedurilor de evaluare ale autorilor metarankingului.
Metaranking Național 2024, publicat de Ministerul Educației și Cercetării:
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
- Universitatea din București
- UNST Politehnica București
- UMF „Carol Davila” din București
- Universitatea „Transilvania” din Brașov
- UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
- Universitatea Al. I. Cuza din Iași
- Universitatea de Vest din Timișoara
- Academia de Studii Economice din București
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
- Universitatea din Oradea
- Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
- Universitatea Politehnica Timișoara
- USAMV din Cluj-Napoca
- UMF „Grigore T. Popa” din Iași
- Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
- UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș
- UMF din Craiova
- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
- Universitatea din Craiova
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
- UMF „Victor Babeș” din Timișoara
- Universitatea „Ovidius” din Constanța
- USAMV din București
- Universitatea „Titu Maiorescu” din București
- Universitatea „Valahia” din Târgoviște
- Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara
- Universitatea Tehnică de Construcții din Bucureșți
- Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
- Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
- Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
- Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași
De notat că, până în acest moment, MEC a publicat doar clasamentul propriu-zis al universităților, aferent anului 2024. Nu a publicat și raportul aferent metarankingului, elaborat de grupul responsabil cu realizarea clasamentului. Or, Metodologia de finanțare a cercetării științifice din universități în 2025, publicată acum o săptămână, include printre documentele-referință „raportul de metaranking pentru anul 2024”.
- Edupedu.ro a semnalat, pe de altă parte, că aceeași metodologie folosește două referințe – raportul de metaranking pentru anul 2024, inclus printre documentele de fundamentare, respectiv metarankingul anterior, pe 2023, folosit pentru alocarea către universități a 50% din fondul de 100.000.000 de lei pentru cercetare științifică.
Metarankingul este o ierarhie a universităților bazată pe rezultatele acestora în diverse rankinguri internaționale. El este realizat atât la cererea Ministerului Educației – cum este cel de mai sus – cât și separat, de un grup independent de experți din mai multe instituții de învățământ superior. Acest grup independent a realizat ultimul raport în toamna anului trecut, când rectorul UBB Daniel David, actualmente ministru al Educației, spunea că ia în calcul întreruperea acelui exercițiu, după 10 ani de funcționare: „Vom analiza continuarea sau necontinuarea lui în viitor”.
3 comments
De fapt, acest metaranking nu reflecta realitatea invatamantului superior romanesc. Metaranking-ul rasplateste, mai degraba, pe cei care au un departament specializat in completarea informatiilor solicitate de diferitele asa-zise ranking-uri. Daca ai un astfel de departament, probabil ai mai multe prezente, adica un meta-punctaj mai mare.
Nicio legatura cu cercetarea adevarata. La fel de bine, putea fi un metaranking care sa se bazeze pe prezenta pe retele sociale: cu cat esti mai prezent, cu atat mai bine. Cu siguranta UBB ar fi iesit tot prima, pentru ca, prin guralivul ministru, este cea mai vizibila in aceast moment.
“Metaranking-ul”….. Alta idiotenie de inventie recenta.
Dacă vedeți criteriile atunci sigur înțelegeți despre ce este vorba!! Un clasament făcut în scop de marketing, fără nici o relevanță științifică.
Problema gravă, lipsită de logică și sens, este aceea că la finanțarea cercetării în universitățile românești se ține cont 50% de acest clasament.
Să explice ministru, ce legătură are un clasament de marketing cu rezultatele efective ale cercetării???
Poți să ai rezultate f bune la cercetare: brevete de invenții f multe, articole științifice ISI f multe, nu primești finanțare pe cercetare pentru că nu ești în clasamentul de marketing!!
Unde, în această lume, mai există o asemenea aberație ???!!!!
Toată lumea tace!!