Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, urmată de Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București, sunt cele mai bune instituții de invățământ superior din România, conform raportului anual privind metarankingul național pe anul 2021, dat oficial publicității de Ministerul Educației săptămâna aceasta. Printre primele zece universități din top se numără și două universități de medicină și farmacie – cea din Cluj, iar la patru locuri distanță cea din București – precum și încă două universități tehnice.
Topul universităților din metarankingul național – 2021:
1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
2. Universitatea din București
3. Universitatea Politehnica din București
4. UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca
5. Universitatea Al.I. Cuza din Iași
6. Universitatea “Transilvania” din Brașov
7. Universitatea de Vest din Timișoara
8. UMF Carol Davila din București
9. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
10. Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
11. Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași
12. Academia de Studii Economice din București
13. Universitatea Politehnica Timișoara
14. UMFST George Emil Palade din Tg. Mureș
15. USAMV Cluj Napoca
16. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
17. Universitatea Dunărea de Jos din Galați
18. UMF Victor Babeș din Timișoara
19. Universitatea din Oradea
20. Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
21. Universitatea din Craiova
22. Universitatea Ovidius din Constanța
23. Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
24. UMF din Craiova
25. Universitatea Tehnică de Construcții din București
26. Universitatea din Pitești
27. Universitatea Valahia din Târgoviște
28. USAMV din București
29. Universitatea Titu Maiorescu din București
30. Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești
31. Universitatea din Petroșani
FOTO Clasamentul integral al universităților din România, realizat de Ministerul Educației:
Metarankingul reprezintă o ierarhizare a universităților be baza rezultatelor acestora în mai multe clasamente universitare internaționale, conform unei metodologii despre care Edupedu.ro a scris aici.
El include doar 31 de instituții (30 de stat și una privată), dintr-un total de 93 de instituții de învățământ superior (53 de stat, 40 private) existente în România.
- Punctajul mediu obținut de cele 31 de instituții, conform metodologiei, este de 6,9 puncte. Doar primele 12 universități reușesc, însă, să se claseze peste acest punctaj. Primele trei sunt singurele care reușesc să obțină peste 15 puncte fiecare (21,8, 17,8, respectiv 17,1 puncte). Ultima universitate situată peste pragul mediu de 6,9 puncte este ASE București.
Raportul privind Metarankingul Național notează că ierarhia este comparabilă cu cea realizată independent de către asociația cercetătorilor Ad Astra, publicată în noiembrie anul trecut. În top 10, principalele diferențe între cele două clasamente sunt poziția obținută de Universitatea de Vest Timișoara (locul 4-5 în clasamentul Ad Astra), respectiv cea a Universității Transilvania din Brașov (locul 8 în clasamentul Ad Astra).
Obiectivele metarankingului național sunt: să identifice cele mai reprezentative instituții de învățământ superior, să le diferențieze și să ofere un instrument de analiză cu privire la impactul lor la nivel internațional. Metarankingul este folosit și pentru alocarea fondurilor bugetare pentru finanțarea cercetării științifice în universități, fondul pentru acest an fiind de 100 de milioane de lei.
4 comments
In absenta transparentei criteriilor de evaluare si a ponderilor fiecaruia in media ponderata finala, nu se poate determina MODUL in care s-a ajuns in acest top romanesc ca atat de multe universitati sa fie incluse (31 din 93 existente) ….Mai ales comparativ cu multe alte topuri academice internationale – ale caror criterii si ponderi sunt bine cunoscute – in care din Romania, de la infiintarea acestora, apar doar 1- 5 universitati, cam aceleasi in fiecare an … Cunoscand si faptul ca la Topul firmelor din Romania realizat de CCIR toate firmele cotizante profitabile sunt premiate (in contrast cu premiile pentru calitate/ excelenta romanesc si european la care doar firmele care au satisfacut si alte 8 criterii, pe langa profit, pot fi premiate) precum si simulacrul de asigurare a calitatii educatiei in Romania, ne putem intreba in mod legitim CE CREDIBILITATE au aceste topuri si premii care evalueaza (daca evalueaza!) unul sau cateva criterii usor de indeplinit, omitand intentionat toate criteriile utilizate in evaluarile internationale, unele mult mai greu de indeplinit???? Cui foloseste sa ne imbatam cu apa rece?
In absenta transparentei criteriilor de evaluare si a ponderilor fiecaruia in media ponderata finala, nu se poate determina MODUL in care s-a ajuns in acest top romanesc ca atat de multe universitati sa fie incluse (31 din 93 existente) ….Mai ales comparativ cu multe alte topuri academice internationale – ale caror criterii si ponderi sunt bine cunoscute – in care din Romania, de la infiintarea acestora, apar doar 1- 5 universitati, cam aceleasi in fiecare an … Cunoscand si faptul ca la Topul firmelor din Romania realizat de CCIR toate firmele cotizante profitabile sunt premiate (in contrast cu premiile pentru calitate/ excelenta romanesc si european la care doar firmele care au satisfacut si alte 8 criterii, pe langa profit, pot fi premiate) precum si simulacrul de asigurare a calitatii educatiei in Romania, ne putem intreba in mod legitim CE CREDIBILITATE au aceste topuri si premii care evalueaza (daca evalueaza!) unul sau cateva criterii usor de indeplinit, omitand intentionat toate criteriile utilizate in evaluarile internationale, unele mult mai greu de indeplinit???? Cui foloseste sa ne imbatam cu apa rece?
Un ministru al educatiei ar trebui sa vina de la Babeș-Bolyai sau de la Uni Buc, nu de la USAMV Buc.
Asta când ministrul transporturilor va fi absolvent CFDP