Cele mai bune universități din România, în 2020: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasamentul universităților anunțat de Ad Astra

Cele mai bune universități din România anului 2020 sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Clasamentul Universităților din România 2020 publicat în această dimineață de Asociația Ad Astra a cercetătorilor români din țară și străinătate vine cu un top 3 neschimbat în ultimii 5 ani. Universitatea de Vest din Timișoara își menține poziția a 4-a, însă este devansată la scor de Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, care anul trecut era pe poziția 6.

O surpriză vine de la Universitatea Transilvania din Brașov, care urcă 2 poziții până pe locul 7, devansând și anul acesta Academia de Studii Economice (ASE) din București. Universitatea Dunărea de Jos din Galați urcă de pe poziția 12, pe 10.

La coada clasamentului, se bat pe ultimul loc 10 universități: Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Universitatea din Oradea, Universitatea din Pitești, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din București, potrivit clasamentului publicat de Ad Astra.

Metarankingul Universitar 2020 a fost realizat de:

• Silviu Matu – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB
• Dorel Banabic – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Carmen Buzea – Universitatea Transilvania din Brașov
• Daniel David – UBB
• Bogdan Florian – Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA
• Adrian Miroiu – SNSPA
• Anca Prisăcariu – African Leadership University
• Lazăr Vlăsceanu – Universitatea din București

Clasamentul universităților din România 2020: 

Notă: Universitățile românești care nu apar în tabel nu sunt incluse în niciunul din cele unsprezece (11) rankinguri internaționale ale universităților incluse în Metarankingul Universitar-2020. Pentru claritate, ordinea de prezentare a universităților care au același punctaj/aceeași poziție în clasament este stabilită în tabel în funcție de criteriul alfabetic combinat cu cel al tipului de universitate (ex. comprehensivă vs. de specialitate), precizează autorii studiului.

Metarankingul Universitar 2020 folosește metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice pentru a elabora Metarankingul Universitar-2016, anunță Ad Astra. Clasamentul are la bază rankingurile internaționale ale universităților la data de 1 noiembrie 2020.

În România, există în 2020 97 de universități (din care 7 în lichidare): 54 de universități publice (incluzându-le pe cele militare) și 43 de universități private (din care 9 autorizate
provizoriu). “Scopul Metarankingului Universitar este să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în metaranking)”, explică autorii.

Asociația cercetătorilor precizează că “în lume există mai multe rankinguri internaționale ale universităților. Pentru a avea o imagine comprehensivă a performanței academice a universităților românești, acestea trebuie integrate într-un metaranking, după modelul meta-analizelor, care combină datele științifice de la mai multe studii pentru a extrage concluzii mai robuste. Coroborarea prezenței unei universități în mai multe rankinguri asigură un diagnostic mai riguros, dincolo de prezența întâmplătoare într-un ranking (sau un număr redus de rankinguri)”.

Compară cu Clasamentul universităților din România 2019: 

Metodologia clasificării universităților 2020

Demersul metarankingului pornește de la scorul academic global al universității în rankingurile individuale incluse în metaranking. Scorul academic global este un indicator al stării generale a universității, fiind un foarte bun predictor pentru modul în care universitățile își ating misiunea specificată în Carta universitară (sau în alte documente de referință pentru universitate), spun autorii.

Cercetătorii precizează că, “în ceea ce privește analiza pe domenii, aceasta s-a complicat și diversificat extrem de mult începând din 2018 – ca urmare a numeroaselor rankinguri pe domenii și pe indicatori specifici -, ceea ce face imposibilă o analiză calitativă și/sau cantitativă comprehensivă și riguroasă, pentru toate universitățile românești incluse în rankingurile analizate”.

Autorii recomandă “ca fiecare universitate românească să-și facă în mod individual această analiză, să fie inclusă în raportul anual al rectorului și să fie dezbătută în senatele universitare/consiliile științifice”.

“Metoda

Urmând metodologia metarankingurilor universitare din 2016-2019, am selectat pentru analiză și includere în Metarankingul Universitar-2020 următoarele rankinguri internaționale (vezi pentru detalii și argumentare Andronesi și colab., 2016 și David și colab., 2017; David și colab. 2018; David și colab., 2019):
(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare – http://www.shanghairanking.com/);
(2) Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare –
https://cwur.org/);
(3) Leiden Ranking/CWTS (cercetare – http://www.leidenranking.com/);
(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare –
http://nturanking.lis.ntu.edu.tw/);
(5) QS-Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare –
https://www.topuniversities.com/university-rankings);
(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare –
https://www.scimagoir.com/);
o “Pentru clasamentul Scimago am folosit indicatorul Rank din lista descărcată de pe
site-ul clasamentului, atunci când au fost selectate doar instituțiile de învățământ
superior”.
(7) Times Higher Education–World University Rankings/THE (educație și cercetare –
https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings);
(8) University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare –
https://www.urapcenter.org
(9) World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare –
https://www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings).

Începând cu acest an, am introdus în analiză încă două rankinguri care au fost incluse mai recent de către IREG Observatory în rankingurile internaționale de referință (http://iregobservatory.org/en/inventory-international-rankings/ranking-profile) (în Metarankingul Universitar-2019 acestea au fost incluse doar exploratoriu):

(10) Round University Ranking/RUR (educație și cercetare – http://roundranking.com/);
(11) The Three University Missions/MosIUR (educație și cercetare – https://mosiur.org).

Alte două rankinguri academice menționate de IREG Observatory – U-Multirank și Nature
Index – nu sunt incluse pentru motivele deja argumentate procedural în David și colab. (2016).

(…)

Integrarea celor unsprezece (11) rankinguri academice internaționale s-a făcut după metodologia metarankingurilor universitare din 2016, 2017, 2018 și 2019 (vezi pentru detalii
Andronesi și colab., 2016 și David și colab., 2017; David și colab., 2018; David și colab., 2019):

• (1) În pasul 1, fiecare ranking internațional al universităților a fost împărțit în cinci (5) clase egale (cvintile), aproximând intuitiv următoarele niveluri: (a) superior, (b) mediu-superior, (c) mediu, (d) mediu-inferior și (e) inferior. Deoarece mai multe universități se pot afla pe același rang, analiza s-a focalizat pe numărul rangurilor, nu al universităților:
• o Clasa 1 – universitățile incluse în primele 20% din totalul rangurilor incluse în clasament;
• o Clasa 2 – universitățile incluse în următoarele 20% din ranguri (21%-40%);
• o Clasa 3 – universitățile incluse între 41% și 60% din ranguri;
• o Clasa 4 – universitățile incluse între 61% și 80% din ranguri;
• o Clasa 5 – universitățile incluse între 81% și 100% din ranguri.
• (2) În pasul 2, am rotunjit intervalul de grupare în cele cinci (5) clase la un număr întreg, atunci când numărul de locuri într-un ranking nu a fost multiplu de 5. În rankingurile în care rangurile au fost prezentate ca interval, am folosit cel mai bun rang, atât pentru a stabili locul universității, cât și numărul de ranguri în ranking.
• (3) În pasul 3, am alocat puncte universităților, în funcție de clasele identificate: 5 puncte – Clasa 1; 4 puncte – Clasa 2; 3 puncte – Clasa 3; 2 puncte – Clasa 4 și 1 punct – Clasa 5.
• Punctele acumulate astfel de universitățile românești au stat la baza ierarhiei în Metarankingul Universitar-2020.

Citește și:

Cele mai bune universități din România, în 2019: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca conduce clasamentul universităților anunțat de cercetătorii Ad Astra. Nicio instituție privată în top

Clasamentul universităților din România 2018: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe primul loc