Cinci colegii naționale din București sunt în top 10 licee după afișarea mediilor de la Bacalaureat 2022, față de 3 câte erau anul trecut, potrivit platformei BAC+. Pe primul loc după media notelor tuturor elevilor din liceul respectiv a fost în acest an Colegiul Național “Sfântul Sava” din București. În top 10 mai intră și trei licee din Cluj-Napoca, unul din Râmnicu Vâlcea și unul din Iași.
Media tuturor celor 238 de elevi care au participat la Bac 2022 de la Colegiul Național “Sfântul Sava” a fost 9,44.
Pe locul al doilea se află Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din București, care a avut cei mai mulți candidați dintre școlile analizate – 280. Media tuturor este 9,42. Amintim că acest colegiu, în septembrie 2021, a devenit “școală pilot“ prin ordin al ministrului Educației, proiect prin care, în semestrul al II-lea, elevii de clasele a XII-a au făcut cu prezență fizică exclusiv materiile de Bacalaureat (pe larg, aici).
Pe 3 este Liceul Teoretic “Avram Iancu”, cu o medie generală pe școală de 9,38. Pe 4 este Colegiul Național Iași, cu 9,37. Locul 5 la nivel național este Liceul Teoretic „Elf”, din Cluj- Napoca, cu 22 de candidați și o medie pe școală de 9,36.
EduPedu.ro redă top 20, mai jos, luând în calcul liceele / colegiile cu cel puțin 10 candidați la sesiunea iunie-iulie BAC 2022:
Poziție | Numele liceului | Orașul | Număr de candidați | Medie | ||
1 | Colegiul Național “Sfântul Sava” | București | 238 | 9,44 | ||
2 | Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” | București | 280 | 9,42 | ||
3 | Liceul Teoretic “Avram Iancu” | Cluj-Napoca | 110 | 9,38 | ||
4 | Colegiul Național | Iași | 136 | 9,37 | ||
5 | Liceul Teoretic “Elf” | Cluj-Napoca | 22 | 9,36 | ||
6 | Colegiul Național “Emil Racoviță” | Cluj-Napoca | 87 | 9,35 | ||
7 | Colegiul Național de Informatică “Matei Basarab” | Râmnicu Vâlcea | 162 | 9,32 | ||
8 | Colegiul Național “Costache Negruzzi” | Iași | 149 | 9,31 | ||
9 | Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” | Cluj-Napoca | 112 | 9,30 | ||
10 | Colegiul Național “Gheorghe Șincai” | București | 267 | 9,29 | ||
11 | Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” | București | 263 | 9,29 | ||
12 | Colegiul Național „Frații Buzești” | Craiova | 261 | 9,22 | ||
13 | Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” | Brașov | 172 | 9,22 | ||
14 | Colegiul Național Vasile Alecsandri | Galați | 211 | 9,20 | ||
15 | Colegiul Național „Spiru Haret” | București | 242 | 9,19 | ||
16 | Colegiul Național „Gheorghe Vrânceanu” | Bacău | 195 | 9,18 | ||
17 | Colegiul Național „Preparandia-Dimitrie-Tichindeal” | Arad | 121 | 9,17 | ||
18 | Colegiul Național „Ștefan cel Mare” | Suceava | 183 | 9,17 | ||
19 | Complexul Educațional Laude-Reut | București | 22 | 9,15 | ||
20 | Colegiul Național „Mihai Viteazul” | București | 278 | 9,14 |
Menționăm că, în acest top, în ordinea mediilor, se află și Liceul Pedagogic “Anastasia Popescu” din Capitală, liceu privat, unde cei doi candidați au obținut media pe clasă 9,67. Mai este și Liceul “Sfinții Trei Ierarhi”, unde cei 8 candidați au media 9,36. Un alt liceu privat cu medii mari este și Liceul Internațional „Ioanid”, prezent în top cu 6 candidați și media 9,19.
Potrivit aplicației, liceele pot fi ordonate crescător sau descrescător după rezultatele dintr-un anumit an la o anumită disciplină sau în general, în funcție de unul dintre următoarele criterii:
- Media notelor tuturor elevilor din liceul respectiv. Elevii absenți sau eliminați din examen au fost considerați ca având nota 1.
- Procentul elevilor care au depășit nota minimă necesară. (5 per disciplină, 6 per total)
- Numărul candidaților care au susținut proba la materia respectivă, sau numărul total de candidați.
- Procentul candidaților care au susținut proba respectivă din numărul total de candidați.
Amintim că peste 40 de mii de elevi de clasa a XII-a din generația curentă nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie, potrivit datelor oferite de Ministerul Educației și consultate de Edupedu.ro. Raportat la întreaga generație de 151.906, elevii care nu s-au înscris din generația curentă reprezintă peste 26%. Acest număr este echivalentul a 1.449 de clase de elevi de clasa a XII-a zi și a XIII-a seral/frecvență redusă, luând o medie de 28 de elevi pe clasă.
Situația din anul 2021
În anul 2021, trei colegii naționale din București au fost în top 10 licee după afișarea mediilor de la Bacalaureat, față de 5 câte erau în anul 2020, potrivit aceleiași platforme. Vezi aici situația de la Bacalaureat 2021.
Foto: © Mactong70 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
7 comments
Ce obsesie a topurilor. In loc sa fie 90% din licee decente, noi facem topuri pe note la romana si mate. SI toti, parinti, copii, pareristi, pafaristi, toti inghitim ca imbecilii hapul asta sinistru. Ba, copilu lu ala e in top, etc. SIngurul efect este un nivel ridicat al complexelor si al violentei in familie, cresc reprosurile si umilinta. Ca kktul asta de top nu inseamna absolut dar absolut NIMIC. Cei mai de top tocilari fosti colegi sunt vraiste cu viata. SI restul. Dar de la faptul ca suntem crescuti urat, cu disperarea reusitei personale impotriva lumii, fara valori, obsedati de tristetile noastre marunte, incapabili sa intelegem sis a ne intelegem viata. Dar, nah, suntem in top. Iar cei care nu ajung in top, vai de ei. In final, scapa cine poate. Oricum, nefericiti toti. Topul e ca junk foodul, are aceeasi valoare nutritiva, te face dependent de himere. Cand parintii – o majoritate cat de cat, va intelege asta, se va schimba si educatia si ne vom pisa cu bolta peste topurile astea ucigatoare.
Dada, stiu, ce vor spune desteptii – ca suntem frustrati, astia care nu ajungem, ca coronitza ca diploma, ca soboru… fuck off, am fost in top, am apartinatori in top. Nu inseamna nimic. Viata e paralela cu topurile voastre.
Ar fi interesant si un top al liceelor si colegiilor tehnice
Irelevante criteriile de departajare.
Promovare 100% diferă de 90%
Media a 300 de candidați nu poate fi comparată cu cea a doi candidați…
Se pare că, încă este la modă subiectivismul în întocmirea diferitelor clasamente…
Mumos! Temă de reflexie: dacă facem o anchetă ad-hoc pe stradă, la 2 ani, 3 sau chiar 10 după bac mai știe cineva să încropească un comentariu literar decent? Nu mai vorbim de comentariu plastic, care apare la educație plastică, dar nu prea se insistă pe el, că doar Brâncuși nu e atât de important ca Eminescu. Sau comentariu muzical. Luchian și Enescu nu par subiecte demne de examen. Doar la vocațional, că e artă.
Aha, dar literatura nu intră tot la arte? A nu se confunda cu gramatica sau comunicarea, că la noi se confundă la greu. Alea sunt un must, ai nevoie de ele oricând, la orice job. Brâncuși, Enescu și Eminescu intră la artă, nu la comunicare.
De ce s-a ales cu penseta doar literatura din cutia cu arte e greu de înțeles. Mai ales că sunt și două tipuri de limbaj: cel colocvial și cel literar, de specialitate. Cu ăla de specialitate stăm bine, că îl primim de la meditatori și-l recităm ca la actorie. Cu ăla colocvial stăm prost, că doar sistemul nu se încurcă cu așa ceva. Se vorbește monosilabic și onomatopeic peste tot, dar se ia 10 la comentariu literar! Grozav!
Spicuiri de pe grupurile de discuții:
-Hai, bă, că se dă Mișulică! Luceafăru’
-Somnoroase păsărele…
-Nu, bă, că aia n-are artă poetică.
-Ce e aia?
-Pune mâna și repetă.
-Da, mă, Virgil are un program care calculează șansele. E ceva bazat e AI. Programul zice și el că se dă Mișulică. Io-l învăț zdravăn!
Nu s-a dat Mișulică. S-a dat nenea Iancu. De fapt, îl mai citește cineva pe Mișulică? Nu. Sunt citite comentariile. Și când te gândești că există sisteme de învățământ – cum ar fi cel finlandez – unde sunt cultivate lectura, comunicarea, creativitatea. Ca metode didactice se folosesc jocul de rol, scrierea creativă, comunicarea liberă etc. Comentariul e pentru facultate. D-aia la ei se citește mai mult, în timp ce la noi elevul fuge direct pe plajă după ce iese de la bac, iar la trei luni după bac uită și cum arată un comentariu literar.
Scuze,pardon ,țineți cont de meditațiile elevilor timp de ani buni,la 4,5,6,7 discipline ,meditații care stau la baza performanței.
Deși apreciez că mediile au fost calculate fair (dacă ai absentat / ai fost eliminat, se calculează ca și cum ai fi luat 1), nu consider corect să punem în top licee care nu au 100% rata de promovabilitate.
De ce? Pentru că rata de trecere a unui examen este demnă de luat în cosiderare. Numai că x-ulescu a luat note mari și ridică media per școală este irelevant din punctul meu de vedere. Scopul sistemului de învățământ este ca fiecare individ să poată întelege materia, nu să avem 2-3 olimpici și o clasă de marginalizați care nu stiu a scrie. Pe când dacă o școală a fost în stare să-și treacă toți elevii, asta înseamnă că sistemul de învățământ funcționează în respectiva școală, întrucât au fost cu țoții încununați cu titlul de promovați.