Consiliile de etică ce funcționează, în actuala formulă guvernamentală, sub umbrela Ministerului Educației ar putea fi comasate într-unul singur, care să se ocupe și de etica în universități, și de etica cercetării. Potrivit lui Dacian Dragoș, consilier al ministrului Daniel David și șef al comisiei de etică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, ideea a fost propusă în cadrul unei dezbateri între specialiști în domeniul eticii în mediul academic, organizată marți, la București. Dacian Dragoș a discutat cu Edupedu.ro despre aceste discuții, care ar putea fi urmate de altele și care ar trebui să ducă la propuneri de modificare a legislației în vigoare.
În cadrul acesteia au fost formulate o serie de schimbări ce vizează ameliorarea efectelor pe care prevederile legale introduse în ultima perioadă le au asupra activităților din domeniul eticii academice. Una dintre schimbările propuse vizează și organizarea comisiilor de etică din universități, care trebuie, în prezent, să includă o subcomisie dedicată eticii în cercetare – lucru ce ar putea fi schimbat prin separarea celor două structuri.
Despre dezbaterea de marți, potrivit unei informări transmise Edupedu.ro:
- „La solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, Centrul pentru Integritate Academică (CARFIA) al Universității din București (UB) a organizat în data de 18 martie 2025 o dezbatere la nivel național pe tema relației dintre reglementările juridice din domeniul eticii și integrității academice (EIA) și normele etice ce guvernează mediul academic. Dezbaterea a fost inițiată de consilierul ministrului educației și cercetării, dl. prof. univ. dr. Dacian Dragoș cu scopul de a analiza legislația actuală referitoare la etica fata de standardele etice ce guvernează mediul academic de educație și cercetare. În deschiderea evenimentului a luat cuvântul domnul ministru, profesor univ. dr. Daniel David, care susține necesitatea implementării în mod coerent a normelor de etică și integritate academică prevăzute de lege și ajustarea lor astfel încât tot acest proces să se alinieze cu setul de bune practici internaționale.
- Tematica dezbaterii a vizat în principal frauda academică, hărțuirea sexuală și morală, concursurile pe post didactic, etica cercetării și funcționarea Comisiilor de Etică Universitară. Participanții, membri CARFIA, președinții comisiilor de etică din Consorțiul Universitaria, CNECSDTI, CNEMU au contribuit cu idei valoroase și cu propuneri concrete de modificări și completări legislative în vederea dezvoltării unui mediu sănătos de etică și integritate în viața academică.”
Ministrul Daniel David anunțase în ianuarie că l-a însărcinat pe consilierul său Dacian Dragoș să analizeze reglementările de etică și impactul reglementărilor legislative asupra acestora.
Dacian Dragoș a arătat, pentru Edupedu.ro, că o altă măsură discutată a vizat perioada de transparență rezervată tezelor de doctorat, înainte de susținerea acestora, perioadă care, în condițiile actuale, ar fi nejustificat de lungă.
- Amintim că, întrebat în legătură cu situațiile majore de plagiat rămase blocate în ultimii ani, ministrul Educației spunea, în interviul acordat Edupedu.ro la sfârșitul lunii ianuarie, că nu are mecanisme de intervenție în decizii, chiar dacă el nu este de acord cu unele decizii. El a spus atunci că are în vedere un audit al tuturor comisiilor de etică din universități, lucru pe care „foarte probabil” îl va anunța după ce va primi o analiză privind impactul legislației.
În alte teme, precum cea de actualitate referitoare la cazul major de fraudă cu citări într-o revistă academică, la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, nu au putut fi atinse din cauza lipsei de timp, a arătat consilierul ministrului. El a precizat, însă, că ar putea fi organizate și alte dezbateri, înainte să se contureze un set de propuneri oficiale, cu orizont de așteptare de 1-2 luni.
Dacian Dragoș – despre propunerile de schimbare formulate în discuțiile de marți:
Rep.: Care au fost principalele interferențe ale schimbărilor legislative în zona de etică universitară și de cercetare discutate în întâlnirea desfășurată marți pe această temă?
Dacian Dragoș: Nu am pornit de la decizia CCR, aceasta s-a discutat cu alte ocazii și prin articole de presă și prin poziții ale celor care comentează fenomenul. Acum discuțiile au pornit de la nevoile pe care le au comisiile de etică, consiliile naționale de etică și cei care sunt implicați în aceste procese de asigurare a eticii în universități.
Am pornit de la ce au semnalat dânșii ca probleme actuale. Una a fost problema funcționării comisiilor de etică a cercetării, cele care dau avize de etică a cercetării, o activitate foarte importantă și care acum, conform legii, trebuie să fie făcută de o subcomisie, parte a comisiei de etică din universități. Aceasta a fost considerată drept o problemă de universități, pentru că trebuie să existe o comisie separată pentru etica cercetării. Numai printr-o modificare legislativă s-ar putea face acest lucru.
Apoi, s-au propus anumite ajustări la normele care se referă la Codul-cadru de etică în universități și la funcționarea comisiilor de etică, pentru îmbunătățirea procedurii referitoare la corelarea dispozițiilor legale și aplicarea lor corectă cu privire la primirea de sesizări anonime, în ceea ce privește hărțuirea sexuală și morală în universități. Primirea lor este garantată, ideea este cum se derulează procedura ulterior primirii acestor sesizări. Acolo au fost exprimate mai multe puncte de vedere, dar în general părerile convergeau înspre o analiză obiectivă și sistemică a încălcărilor etice sau chiar la trimiterea către organele penale, atunci când e cazul de infracțiune.
Ce am mai discutat: cele două consilii de etică – CNEMU (Comisia Națională de Etică și Management Universitar – n.red.) și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice (CNECSDTI) – acum funcționează după două legi distincte, CNEMU funcționează pe baza Legii educației universitare, iar CNECSDTI pe baza Legii cercetării.
Acolo sunt posibile probleme datorită faptului că, dacă există, de exemplu, contestații cu privire la frauda academică realizată de un cercetător și un profesor universitar care au scris împreună un articol, ar fi probleme de competență. Ar derula în paralel proceduri și CNEMU, și CNE. Acest lucru s-a ridicat ca o posibilă problemă. Problema duce la soluții diferite sau contradictorii, ceea ce nu este dorit. Și atunci am discutat ceva ce propuneam eu mai de mult, anume unirea acestor consilii. Și, sigur, cei din sală a fost de acord că acesta este pasul de făcut în continuare. Nu există justificare pentru două consilii de etică în cadrul acelui minister – cu atât mai mult cu cât este un singur minister acum.
Deci, pe viitor – sigur, cu modificare legii, când se va putea modifica în Parlament – soluția cea mai viabilă ar fi să fie comasate cele două consilii și să funcționeze ca unul singur, care se ocupe și de universități, și de institutele de cercetare.
Rep.: Și pentru primele probleme pe care le-ați menționat, ce fel de soluții au fost propuse de participanți, dintre cele mai semnificative?
Dacian Dragoș: Discuții pe detalii se vor mai realiza. Dar s-au propus soluții punctuale pentru, de exemplu: ce se întâmplă cu o sesizare care trebuie anonimizată, care este procedura de urmat? Neanominizat, cum se transmit? Cum se asigură dreptul de apărare? Sunt chestiuni procedurale.
Rep.: Și în cazul funcționării comisiilor de etică și a subcomisiei din comisia de etică au existat propuneri?
Dacian Dragoș: Aici, propunerea unanim acceptată de de cei din sală a fost să mergem pe separarea lor, deoarece acum sunt foarte complicate lucrurile și funcționează greu așa, ca și parte a comisiei de etică.
Etica cercetării este preventivă – acolo e vorba de o etică a proiectului de cercetare, a modului în care se desfășoară cercetarea. Să nu se confunde cu activitatea de sancționare pe care o face comisia de etică, sau de monitorizare ulterioară a proiectelor.
Rep.: Pe tema plagiatelor s-a discutat ceva în mod aparte?
Dacian Dragoș: În măsura în care s-ar modifica legea, sunt chestiuni punctuale care ar mai putea fi rezolvate î lege. S-a discutat despre faptul că, de exemplu, perioada de transparență de 90 de zile, plus încă 30 de zile până la susținerea tezei de doctorat, cât stă teza de doctorat pe site pentru a fi consultată, nu rezolvă problema fraudei academice, pentru că oricum poți să găsești ulterior, la o verificare, plagiat sau altă fraudă academică. Deci acea procedură nu asigură că teza este cu adevărat imaculată și că de atunci încolo nu se mai pot găsi abateri. Așa că toți participanții au cerut reducerea termenului de transparență la un termen mai rezonabil, precum 30 de zile, pentru a nu împiedica susținerea tezelor de către doctoranzi. Acum ei trebuie să aștepte aproape 120 de zile până să susțină teza, după ce o depun.
Rep.: Acel termen prelungit nu era folosit ca o modalitate de justificare pentru a limita eventuale verificări ulterioare ale tezelor?
Dacian Dragoș: Ideea este că tezele oricum se pot verifica ulterior și atunci nu are sens. Probabil că acesta a fost scopul, dar noi la Comisiile de etică nu vedem o imposibilitate de a verifica ulterior tezele care au stat în acea procedură.
Nu se rezolvă nimic, este doar un termen foarte lung. Cine este interesat poate să vadă teza aceea și într-un termen mai scurt, cine nu este interesat oricum nu se va uita.
Rep.: S-a discutat despre recentul caz de la Universitatea Cuza din Iași, legat de publicațiile științifice.
Dacian Dragoș: Nu, am avut multe de discuta și nu ne-a ajuns timpul.
Rep.: Ce urmează de acum încolo? Va exista o raportare sau o analiză pe această temă, care să ducă la acțiuni?
Dacian Dragoș: Vom face propuneri de modificare a legislației în perioada următoare, pe care iarăși le vom discuta înainte să le propunem ministerului spre înaintare.
Rep.: Există termene până la care să se întâmple acest lucru?
Dacian Dragoș. Nu am văzut termene, dar sperăm ca într-o lună sau două să definitivăm aceste lucruri.
Rep.: Deci obiectivul care este, ca Ministerul pe baza acestor propuneri să propună la rândul său schimbări de lege?
Dacian Dragoș: Dacă este cazul, da, modificarea legii. Dacă este cazul, doar măsuri prin HG sau ordin de ministru.
În concluzie, nu am reușit să atingem chiar toate lucrurile, pentru că au fost chiar foarte multe lucruri cu care participanții au venit pregătiți să le discutăm și nu am apucat să le atingem pe toate. Sigur că ar merge chiar o conferință în care să discutăm toate aspectele. Dar aceasta a fost o primă dezbatere, vom mai organiza, probabil, altele.
1 comment
Și în școli nu mai pot comasa sau desfința niște comisii? nu de alta dar ne omoară birocrația, zeci de comisii fiecare cu dosarul ei de acte, cu ședințe, procese verbale, activități, rapoarte, dovezi etc.