Profesorul Radu Vancu face o analiză atentă a cauzelor care au condus la un rezultat fără precedent în istoria României, în alegerile prezidențiale: un candidat care nu a fost surprins de nicio casă de sondare a opiniei publice și de nicio instituție a statului implicată în alegeri, cu discurs pro-Putin și neolegionar, a obținut cele mai multe voturi în primul tur. „Prima dintre cauze e cea globală – resurgența generală a fascismelor, a extremismelor. A doua cauză este războiul hibrid. România n-a înțeles că e în prima linie a acestei lupte a Rusiei contra Occidentului și am fost foarte ușor penetrați de războiul informațional”, a declarat Radu Vancu pentru Edupedu.ro.
„Republica Moldova s-a dovedit mai stăpână, mai în control pe aceste mijloace ale războiului hibrid, decât România. Ar trebui să învățăm de la ei cum se face asta și să învățăm cât mai rapid. Serviciile noastre de informații au eșuat lamentabil. A treia cauză ține de politica noastră internă, de cinismul înfiorător al lui Klaus Iohannis”, a explicat Vancu.
Amintim că pro-rusul Călin Georgescu, candidat în alegerile prezidențiale din România cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, se situează pe primul loc, cu peste 22% din voturi, potrivit primelor rezultate ale primului tur al alegerilor prezidențiale. Elena Lasconi a trecut pe locul 2, cu 15 voturi în fața lui Marcel Ciolacu, transmite G4Media.ro.
Analiza integrală a profesorului Radu Vancu:
Rep: Suntem într-un context fără precedent pentru România, cu candidatul pro-rus Călin Georgescu care a strâns cele mai multe voturi fără să fi fost surprins de niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor și de niciun sondaj sociologic anterior votului. Avem doi candidați anti-sistem care intră în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, conform numărătorii voturilor de până la această oră. Care este cauza pe care o estimați a rezultatului acestuia?
Radu Vancu: Convingerea mea, atât cât se poate intui acum, este că nu putem vorbi despre o cauză unică, ci de un cumul de cauze care s-au aliniat cumva pentru furtuna perfectă care l-a avantajat într-adevăr pe acest candidat venit aparent din neant, Călin Georgescu.
Pe de o parte, cred că prima dintre cauze e cea globală – resurgența generală a fascismelor, a extremismelor.
A doua cauză este războiul hibrid. România n-a înțeles că e în prima linie a acestei lupte a Rusiei contra Occidentului și am fost foarte ușor penetrați de războiul informațional. Vedeți, în Republica Moldova Călin Georgescu nu a luat voturi. Republica Moldova s-a dovedit mai stăpână, mai în control pe aceste mijloace ale războiului hibrid, decât România. Ar trebui să învățăm de la ei cum se face asta și să învățăm cât mai rapid. Serviciile noastre de informații au eșuat lamentabil.
A treia cauză ține de politica noastră internă, de cinismul înfiorător al lui Klaus Iohannis, al celor care au construit în clădiri ale serviciilor de informații, cum am aflat din documentarul Recorder, această alianță anti-democratică între PSD și PNL și alegătorii s-au simțit pur și simplu ignorați, s-au simțit trădați, mințiți. O parte din aceste voturi anti-sistem au fost, de fapt, împotriva acestei alianțe dintre politicieni și serviciile de informații care au ignorat pur și simplu votul popular.
A patra cauză ține de lipsa de cunoaștere a modului în care funcționează TikTok. Noi nu știm nimic despre algoritmul TikTok. El nu este o rețea socială, este o armă. Se încadrează la acea cauză privind războiul hibrid despre care am vorbit mai sus. Dar țin să particularizez această influență nocivă a a TikTok-ului, pentru că trebuie reglementat, cum s-a întâmplat în atâtea țări europene. Trebuie reglementat și la noi, se vede ce efecte poate genera.
O a cincea cauză ține de felul în care a jucat Biserica Ortodoxă Română. Sunt multe informații care spun că preoții au făcut propagandă directă pentru Călin Georgescu. Și aici, din nou, trebuie ca și Biserica Ortodoxă Română să-și facă curățenie și să nu permită politizarea serviciului religios. Trebuie ca instituțiile statului să nu permită asta, de asemenea.
A șasea cauză este cea care ține tot de instituțiile statului, care ar fi trebuit să sancționeze discursul antisemit, legionar, pro-Putin al lui Călin Georgescu. Avem instituții abilitate să facă asta, nu au făcut-o.
Iată, deci, la o primă survolare, șase cauze diferite care s-au agregat pentru a face din acest candidat – venit aparent de nicăieri, deși au existat câțiva ochi care l-au văzut inclusiv în presă – un candidat pro-Putin, anti-Ucraina, antisemit, legionar, clasat pe primul loc al alegerilor prezidențiale din România.
Rep: Vorbeam până acum despre pericolul manipulării elevilor, copiilor pe TikTok. Vedem analizele G4Media care arată o campanie masivă pro-Călin Georgescu în rândul adulților. Vedem, de data asta, că și părinții, profesorii copiilor, sunt captivi ai acestei arme și ai unei lipse de educație solidă în ceea ce privește rezistența în fața manipulării pe noile medii?
Radu Vancu: Nu am încă date suficient de clare despre felul în care s-a votat de către utilizatorii TikTok. Dar intuitiv, atât cât pot să-mi dau seama, cred că mai vulnerabili decât tinerii au fost adulții, părinții, bunicii. O parte dintre noi, adulții, suntem mult mai responsabili decât tinerii pentru felul în care arată acest vot.
România needucată nu este doar România elevilor noștri, a căror educație e într-adevăr sub-finanțată, prost gândită ș.a.m.d. România needucată este o realitate care se întinde pe decenii. Noi decontăm acum decenii întregi de absență a predării gândirii critice, a predării istoriei reale a a României cu îngrozitoarele erori criminale ale Holocaustului care încă nu e acceptat de o bună parte din populație – mă refer la participarea românească la Holocaustul antievreiesc și anti-roma. Decontăm lipsa predării istoriei minorităților din România și, în genere, e și un eșec al educației noastre umaniste, trebuie să recunoaștem.
Și, de asemenea, trebuie să recunoaștem că e riscantă, nu doar în România, ci în toată lumea, finanțarea în primul rând a educației pentru ceea ce se cheamă STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică. Adică a disciplinelor care țin de științele tari. Trebuie finanțată în egală măsură și sprijinită educația umanistă, pentru că numai înțelegerea adecvată a istoriei, a felului în care s-au construit deopotrivă democrația și discursurile antidemocratice ne poate ajuta pe toți să fim mai puțin vulnerabili la această propagandă pe TikTok sau pe orice alte medii ar fi ea făcută. Educația nu e un lux, e obligație și trebuie să o finanțăm ca atare, pentru că dacă o sub-finanțăm pe decenii, dacă dăm decenii întregi doar 60% din cât am promis că dăm pentru educație, rezultatul e cel pe care îl vedem: oameni vulnerabili în fața manipulării care votează antisemiți, legionali, anti-europeni, proruși, fără să știe ce au votat. Și ne trezim în situația asta îngrozitoare, în care suntem la 14 zile distanță de schimbarea direcției europene a României.
Rep: Pe de altă parte, oare putem vorbi și de un eșec al marilor universități care au departamente și specializări de științe politice, de sociologie, dar pe care le-am văzut acum rupte complet de realitate?
Radu Vancu: Este și asta. Tot angrenajul instituțional de construcție a discursurilor umaniste și a discursurilor care au legătură directă cu socialul și cu politicul eșuat. Universități, institute de cercetare, institute sociologice, barometre de măsurare a opiniei publice, dacă mai există așa ceva cu adevărat, toate la un loc au eșuat în a măsura, în a observa, în a construi predicții despre starea reală a dinamicii sociale a României. E un eșec, trebuie să-l asumăm toți cei care lucrăm în universități, în educație, în astfel de institute și, în același timp, e nevoie ca instituțional să reconstruim asta în România. Instituțional, să reconstruim educația, să finanțăm aceste institute, să le regândim, să ne construim cât putem mai repede instrumente care să observe România reală. Pentru că, de fapt, asta s-a întâmplat: cred că noi avem senzația că ne-am trezit într-o Românie pe care nu o cunoșteam, că ieșim în stradă și ieșim într-o Românie pe care n-o cunoaștem și în care nu ne recunoaștem.
Trebuie să ne construim oglinda. De fapt, despre asta este vorba. Oglinda noastră a fost făcută țăndări. Nici măcar nu ne-am dat seama de asta. Nu ne-am dat seama că nu ne vedem propria reflexie în oglindă și trebuie să ne construim oglinda asta, pentru a ști cu adevărat cine suntem. Fără o glindă reală nu putem să ne cunoaștem identitatea reală.
Rep: Uitându-ne la rezultatele actualizate ale votului, vedem că Elena Lasconi este pe primul loc în județele Timiș, Cluj, Iași, Brașov, București-Ilfov. Oare are vreo legătură cu centrele universitare de aici?
Radu Vancu: Probabil că da. Sunt multe informații care spun că studenții din aceste centre universitare mari au votat pentru rămânerea României în zona europeană și, implicit, pentru Elena Lasconi. Acolo unde universitățile totuși funcționează, rezultatele se văd imediat, ancora noastră pro-europeană e mai solidă.
Dacă nu reconstruim educația, dacă nu finanțăm educația, dacă nu redăm prestigiul disciplinelor umaniste și nu înțelegem necesitatea și eficiența lor, riscăm ca această ancoră pro-europeană să se rupă și România să se deplaseze înspre starea de influență a Rusiei.
Cred că de 35 de ani încoace nu am avut vot mai important. De la Revoluție încoace n-am avut vot mai important decât cel de peste 14 zile. E votul care decide dacă mergem înspre Moscova sau dacă rămânem în continuare atașați de Bruxelles și de proiectul european.
Rep: Este alegerea pro-rusului Călin Georgescu de către cei mai mulți români, în primul tur al prezidențialelor, rezultatul celor 10 ani de România educată, așa cum a știut și a vrut să o construiască încă președintele Klaus Iohannis? Este Călin Georgescu moștenirea pe care ne-o lasă Iohannis?
Radu Vancu: Da, am spus și asta. Una dintre cauze este șeful României educate, ipocrizia acestui program care, distrugând din temelie educația, a pretins că o construiește. Acest deceniu în care Klaus Iohannis a asistat la sub-finanțarea educației, a permis existența unor prim-miniștri plagiatori, a permis existența unor miniștri plagiatori, a folosit instituțiile statului pentru a bloca anchetele despre prim-miniștri plagiatori, protejându-i, toate astea au condus la un dispreț general pentru educație, pe de o parte, și în al doilea rând au vulnerabilizat resursa umană care trebuia să fie educată – tinerii care acum votează, oamenii mai în vârstă care dacă au văzut că educația este atât de disprețuită în țara lor n-au înțeles de ce ar mai face efortul să se educe permanent, să se țină informați. Felul arogant și disprețuitor în care s-a manifestat Klaus Iohannis în toată acțiunea lui publică din al doilea mandat, mai ales, s-a răsfrânt și asupra felului în care a tratat educația. Aduceți-vă aminte de ieșirea atât de dură împotriva profesorilor în timpul grevei, amenințându-i de la înălțimea funcției prezidențiale. Or un profesor care amenință profesorii, fie el și președinte, nu este aliatul educației. Și asta se vede acum. Decontăm disprețul profund al lui Klaus Iohannis pentru educație.
Rep: Este acest vot o avanpremieră a PIAAC în România, testarea „PISA pentru adulți” pe care România a refuzat-o până acum, dar pe care guvernul a fost de acord să-l susțină și adulții din România pentru a vedea competențele de citire, calcul, capacitatea de rezolvare a problemelor în rândul persoanelor de 16-65 de ani?
Radu Vancu: Nu-mi dau seama dacă are o legătură cu testele PISA și cu problema analfabetismului funcțional. Părerea mea este că e chiar mai grav decât atât, de fapt. Trăim într-o țară care nu mai formează gândire critică și gândire, de fapt. Asta se întâmplă când educația eșuează. Aproape un sfert dintre votanți, adică votanții lui Călin Georgescu, au fost imuni la semnalele că votează împotriva propriilor interese. 43%, dacă nu mă înșel, din diaspora românească a votat pentru un om care, dacă ar ieși președinte, ar închide probabil granițele și ar încerca să scoată România din Uniunea Europeană, dacă face ce a promis, ar încerca să o apropie de Rusia. Adică oamenii și-au tras singuri un glonț în picior, entuziaști, crezând că fac bine. Asta înseamnă nu doar lipsa gândirii critice, ci lipsa gândirii per se, lipsa gândirii în sine.
Și asta e un efect al unei educații eșuate. România educată e un eșec, iar votul anti-românesc și anti-european de astăzi e consecința eșecului României educate, în bună măsură.
În final, sper că toate partidele pro-europene, fie ele de stânga sau de dreapta, fie ele de la putere sau din opoziție, vor sprijini candidatul pro-european. Că, indiferent de opinia despre Elena Lasconi, o vor susține – pentru a izola extremismul anti-european și pentru a menține România în destinul ei european. E nevoie, pentru asta, ca USR să aibă înțelepciunea de a nu jubila – iar restul partidelor pro-europene să aibă înțelepciunea de a nu abandona lupta. Putem încă ține România în Europa – orice partid care va abandona misiunea asta va fi compromis pentru totdeauna. Împreună pentru Europa – acesta trebuie să fie sloganul unic al tuturor partidelor în următoarele 14 zile
___
Despre Radu Vancu
Personalitate implicată civic, cu intervenții constante în momentele de schimbare ale politicilor educaționale și unul dintre puținii universitari prezenți la cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 20 de ani, Radu Vancu este profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, facultate pe care a absolvit-o și unde și-a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Mircea Ivănescu. Poezia discreţiei absolute.
Radu Vancu este autorul mai multor volume de poezie, de eseuri și este autor de proză. A fost președinte al asociației PEN România, în al cărui comitet de conducere este în prezent. Din 2017 este redactor-șef al revistei de cultură Transilvania din Sibiu. A fost membru în echipa de revizie a Dicționarului general al literaturii române, proiect desfășurat sub coordonarea academicianului Eugen Simion, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române. Vezi aici CV-ul lui Radu Vancu