Profesoara Irina Căpățână a scris pe pagina de socializare câte săptămâni are, de fapt, anul școlar 2024-2025, după simulări și zile libere: „În 20 iunie, deși calendarul ministerului anunțase 36 de săptămâni pentru învățământul liceal teoretic, vom fi făcut, în fapt, 29,2 săptămâni de carte”.
„Acest produs are o mărime mai mică decât cea obișnuită. De exemplu, dacă purtați 36, vă recomandăm să cumpărați mărimea 29. Produsul nu e nici vreo pereche de pantofi, nici vreun articol de îmbrăcăminte. E anul școlar 2024-2025”, a scris cadrul didactic.
Iar profesoara explică: „mai sunt 33 de zile lucrătoare până la finalul anului școlar. În 20 iunie, deși calendarul ministerului anunțase 36 de săptămâni pentru învățământul liceal teoretic, vom fi făcut, în fapt, 29,2 săptămâni de carte. Pe celelalte aproape 7 săptămâni le-au înghițit, pe rând, Școala Altfel, Săptămâna Verde, două rânduri de simulări – județene și naționale, o olimpiadă județeană organizată în timpul săptămânii, bacalaureatul în timpul anului școlar, sărbători laice și religioase, punți și poduri unde și când s-a putut”.
„Ceea ce rămâne neschimbat în tot acest flux de școală „on/off” sunt conținuturile programelor școlare, care, prin măiestria didactică, trebuie înghesuite în volatila resursă temporală. Dar, desigur, aceasta nu e deloc o problemă reală a învățământului, pentru că, din fericire, există «salvatorul» online asincron cu care împușcăm doi iepuri dintr-un foc: parcurgem toată materia și autonomizăm elevii care devin artizanii propriei învățări. Cu ce efecte? Aceasta nu e o întrebare de adresat! Pentru că unele lucruri trăiesc în aerul tare al axiomelor”, continuă aceasta.
Elevii și copiii de grădiniță au revenit la cursuri luni, 28 aprilie, după vacanța de Paște. Aceștia au intrat în vacanța de primăvară vineri, 18 aprilie, potrivit calendarului privind structura anului școlar 2024-2025. De remarcat este că, săptămâna aceasta, elevii vin doar 3 zile la școală. Asta pentru că joi este 1 mai, zi liberă, iar 2 mai a fost declarată zi liberă de la Guvern, anul acesta ca punte între 1 mai și weekendul primului tur de alegeri prezidențiale 2025. Următoarea vacanță va fi cea de vară, care începe pe 21 iunie.
Maria Lidia Șorop, directoarea Colegiului Național „Matei Basarab” din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „alternările acestea de venit la școală și cu plecat imediat nu sunt bune”. Aceasta a afirmat că „revenirea înseamnă iar o perioadă în care trebuie să îi lași (pe elevi – n.red) să se acomodeze”.
Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic „Jean Monnet”, a spus că Săptămâna verde și Școala altfel, mai ales la liceu, nu funcționează: „Săptămâna verde și Școala altfel pot fi lăsate pentru ciclul primar, unde copiii sunt entuziaști să se plimbe. Începând de la gimnaziu și mai ales la liceu nu funcționează. Activitățile extrașcolare trebuie făcute extrașcolar și nu întrerupt procesul educativ. Elevii nu știu cum să fugă, noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală”.
Marius Lobază, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, a declarat la TVR Timișoara că anul școlar 2024-2025 este „distrus complet” cu „Săptămâna verde, Școala altfel, săptămâna de competențe, simulări peste simulări”.
Violeta Estrella Bontilă, directoare a Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a spus că simulările examenelor naționale (Evaluarea Națională și BAC) „sunt cele care ne produc cele mai mari întreruperi”. Declarațiile au fost făcute într-o dezbatere organizată la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) marți, 4 martie. Conform directoarei, propunerea profesorilor se referă la „comasarea Săptămânii verzi cu săptămâna Școala altfel, astfel încât să avem o săptămână strict pentru simulări”.
Ce sunt Școala Altfel și Săptămâna Verde
Ambele programe Școala Altfel și Săptămâna Verde permit școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.
Școala Altfel este un program introdus în anul școlar 2011-2012, ca „săptămână dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar specific”. Potrivit metodologiei de la acel moment, „scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale”.
Potrivit metodologiei programului Școala Altfel, fiecare școală trebuie să analizeze rezultatele și eficiența programului.
Ministerul Educației nu a dat publicității niciun raport centralizat al analizei acestui program din 2012 până în prezent a datelor din țară privind modul de desfășurare al programului.
Există însă o analiză realizată de UBB, în 2021, la 10 ani de la introducerea programului. Din document reies punctele tari, dar și cele slabe ale programului. Plusurile ar fi faptul că au participat 90% dintre elevi și toate cadrele didactice, iar raportul mai arată că a fost vorba despre „dezvoltarea spiritului competitiv, atât sportiv, educaţional, spiritului civic şi ecologic al elevilor, descoperirea de către elevi a unor abilităţi/ deprinderi necunoscute de ei”.
Printre punctele slabe: „mijloacele de transport suprasolicitate, transportul în comun foarte aglomerat, probleme cu existenţa unei baze sportive adecvate sau acolo unde a existat a rezultat suprasolicitarea acesteia, lipsa finanțării”.
La recomandări, raportul sugera ca Ministerul să pună la dispoziția școlii fonduri materiale pentru procurarea mijloacelor necesare, elaborarea unor auxiliare didactice care să sprijine cadrele didactice și elevii în organizarea și desfășurarea activităților din programul „Școala Altfel”, asigurarea transportului elevilor de către școală.
La 12 ani de la introducerea unui program cu un alt tip de învățare, a apărut în calendarul școlar și Săptămâna Verde, în anul școlar 2023-2024, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
De remarcat că Guvernul susține financiar numai programul introdus în Legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011, și Săptămâna Verde, introdusă Klaus Iohannis, președinte la acea vreme.
În acest an școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.
Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.
Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.
Redăm postarea profesoarei:
„Acest produs are o mărime mai mică decât cea obișnuită. De exemplu, dacă purtați 36, vă recomandăm să cumpărați mărimea 29.”
Produsul nu e nici vreo pereche de pantofi, nici vreun articol de îmbrăcăminte. E anul școlar 2024-2025. Cele 36 de săptămâni din structura lui vor rămâne 29.2, dupa simulări, sărbători laice și religioase, bac și săptămâni năstrușnice.
Mai sunt 33 de zile lucrătoare până la finalul anului școlar. În 20 iunie, deși calendarul ministerului anunțase 36 de săptămâni pentru învățământul liceal teoretic, vom fi făcut, în fapt, 29,2 săptămâni de carte. Pe celelalte aproape 7 săptămâni le-au înghițit, pe rând, Școala Altfel, Săptămâna Verde, două rânduri de simulări – județene și naționale, o olimpiadă județeană organizată în timpul săptămânii, bacalaureatul în timpul anului școlar, sărbători laice și religioase, punți și poduri unde și când s-a putut. Ceea ce rămâne neschimbat în tot acest flux de școală „on/off” sunt conținuturile programelor școlare, care, prin măiestria didactică, trebuie înghesuite în volatila resursă temporală. Dar, desigur, aceasta nu e deloc o problemă reală a învățământului, pentru că, din fericire, există «salvatorul» online asincron cu care împușcăm doi iepuri dintr-un foc: parcurgem toată materia și autonomizăm elevii care devin artizanii propriei învățări. Cu ce efecte? Aceasta nu e o întrebare de adresat! Pentru că unele lucruri trăiesc în aerul tare al axiomelor.
Am citit pe undeva ca lăcrămioarele simbolizează rezistența și sunt flori cu semnificație pentru profi.
Pentru cine n-apucă să-și termine materia.”
Anul școlar 2024—2025 este structurat astfel:
Modulul 1: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024;
Vacanța de toamnă: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024;
Modulul 2: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024;
Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025;
Modulul 3: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ;
Vacanța de schi/mobilă: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie— 2 martie 2025;
Modulul 4: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025;
Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025;
Modulul 5: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025;
Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.
Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie 2025;
Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie 2025;
Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a) și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie 2025;
Pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.
11 comments
saptamana “altfel” este altfel pentru parinti …adica haos acasa, haos la munca.
nu ne putem lua toti parintii in acelasi concediu pt a lua copiii mai devreme de la scoala/ gradinita, sa alergam in toate direcțiile pentru activitati.
la fel si saptamana verde.
despre puntile dintre sarbatori si weekend..o alta mizerie romanesca. t
bugetarii au liber, pa stat, din nou, nu. e putem lua toti din birou liber.
Atat copiii celor ce lucreaza la stat , cat si ai celor care lucreaza la privat, stau acasa in zilele de punte. de ce zilele libere pt cadrele didactice nu sunt libere si pentru parinti? putem lasa copiii de gradinita sau ciclu primar singuri in casa?
Zilele sunt si mai putine.
Azi am fost anuntati ca CMBRAE face o sedinta cu itinerantii pe 12 mai la ora 10. O zi pierduta, un chiul perfect, un inceput perfect de saptamana. O sa fim obligatii sa ascultam tot felul de prostii care puteau fi citite intr-un newsletter sau inregistrate video.
Mai este ziua pierduta a controlului psihologic, in mijlocul saptamanii, dimineata, tot asa pe la zece.
La finalul anului se trezeste si inspectorul de resurse umane sa evalueze directorii. Asa ca pune si el o sedinta tot pe la 10. Lasi ore, lasi tot ca sa asculti tot felul de osanale.
O lume minunata :)).
ar fi bine sa le dea si cafele gratuite ca ii vad pe geam pe profesori la cafele si tigari in pauze si uita sa se mai intoarca, isi aduc aminte pe la si 20 uneori, rusine ca sunt permise astfel de comportamente
Felicitări pt modul în care ați prezentat situația dezastruoasă din școală românească. As adăuga și meditațiile pe lângă asincron! Pt că tot nu sunt bani, părinții tb sa susțină atat coșul zilnic ccat si sursa de învățare externa!
Asta era ceea ce lipsea! Stimabila a identificat “sursa” tuturor relelor…
si ce doamna nu esti multumita ca iei bani la fel ca toti pe nimic? nu va e rusine sa nu crapati 8 ore la munca chiar si in vacanta sa mergeti la scoala 8 ore la program? numai vacante si bani atata vreti si copii mei sta pe tiktok toata ziua din vina voastra sa va fie rusine ca nu educati nimic
@John: Aveți mare dreptate în cele spuse. Am zis și eu mereu chestia asta, dar au sărit unii și alții că mă repet. Nu vor să vadă realitatea, sunt orbi, că au salarii prea mari și sporuri cu nemiluita, pentru 4 ore pe zi lucrate (dacă le fac și pe-alea), vacante, multe, trai-neneacă pe cârca noastră, a celor ce muncesc în privat, iar modul de predare lasă mult de dorit. Încă merg pe principiile comuniste: dictare sau conspectare din manual, fără a le explica elevilor ca să înțeleagă și ei ora respectivă. Și oricum, majoritatea cadrelor didactice, vin la școală doar ca să racoleze clientelă pentru meditații, pe sume mari și nejustificate la ANAF, că doar nu-s proști să își declare sumele necuvenite din aceste meditații.
De ce sta pe Tik Tok? Cine ii da telefonul? Profesorii sau părinții.?
@Nimos: profesorii nu vor să facă ora mai frumoasă, care să atragă copiii. De-aia stau aceștia pe rețelele de socializare
Dacă ai fi învățat, nu ajungeai sa îți rupi cârca, nu înțeleg de ce te plângi?! Ești unul din elevii care au zis ca școală nu e buna, dar bine că comentezi la cei care au facultăți, maștere, unii chiar și doctorate și rămân totuși in învățământ, ca să aibă cu cine lucra. Dacă vorbești in halul asta la adresa cadrelor didactice, nu am pretenții sa fii fost vreun eminent la școală! pune-ti copiii cu burta pe carte și spune-le ce importanta este școală, ca să aibă un loc de munca curat și fără munca fizică prea mare, altfel, sa renunțe la școală și pe șantier/rebu cu ei, ca și acolo iei bani frumoși
Se impune revenirea la cele 3 trimestre si revenirea la teze – pentru binele Romaniei…fara saptamani altfel, verzi …